1. Cultivarea aptitudinilor de a recepta şi de a practica muzica 2. Însuşirea unei culturi muzicale şi a unor criterii de judecată estetică 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi a creativităţii muzicale; stimularea interesului şi a dragostei pentru adevăratele valori muzicale. CLASA a-V-a Obiectivele de referinţă 1. Îmbogăţirea repertoriului de cântece 2. Cultivarea vocii şi dezvoltarea auzului muzical 3. Dezvoltarea deprinderilor de cântece corectă şi expresivă 4. Stimularea imaginaţiei, fanteziei şi a memoriei muzicale 5. Formarea deprinderilor de scris-citi muzical 6. Cu... vezi detalii
Muzica este forma noastră de exprimare cea mai veche, mei veche decât graiul sau arta. Incepe odată cu vocea şi cu nevoia noastră copleşitoare de a comunica unii cu alţii. De fapt, muzica este omul, mai mult decât cuvintele, căci cuvintele nu sunt simboluri abstracte care transmit înţelesuri bazate pe fapte. Muzica ne emoţionează mult mai adanc decat cuvintele şi ne face să reacţionam cu întreaga noastră făptură. Atăta timp căt omenirea va exista, muzica îi va fi esenţială. Avem nevoie de muzică, cred, tot aşa după cum avem nevoie unii de alţii. Voi analiza muzica Antichitaţii, din Orientul... vezi detalii
Data: 20.05.2019 Unitatea Scolara: Liceul de Arta ,,Stefan Luchian,, Botosani Obiectul: Teorie si solfegii Unitatea de invatare: Deprinderi melodice Subiectul: Cadranul tonalitatilor Clasa: a VI-a Tipul de lectie: mixta Profesor: Competente generale: C1. Dezvoltarea auzului muzical C2. Recapitularea notiunilor invatate C3. Intonarea constienta, curata, la inaltimea reala a solfegiilor aplicative C4. Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale si artistice Competente Specifice: 1.1 identificarea corecta a sunetelor si intervalelor date la pian in cadrul exerciti... vezi detalii
Reprezentantul etapei de cercetare ştiinţificã a FOLCLORULUI ROMÂNESC, GEORGE BREAZUL a avut parte de o pregãtire muzicalã de nivel înalt. S-a nãscut în zona Munteniei, şi a studiat la Seminarul Central din Bucureşti, apoi în cadrul Conservatorului, unde i-a avut ca profesori pe DUMITRU GEORGESCU KIRIAC, ION NONA OTTESCU, şi ALFONSO CASTALDI. Ulterior, s-a perfecţionat la Universitatea din Berlin, unde a studiat cu etnomuzicologi de prestigiu, precum: OSKAR FLEISCHER, KARL SCHÄFFER, HERMAN ALBERT, CURT SACHS, E. M. HORNBOSTEL, M. FRIEDLÄNDLER, KARL STUMPF, JOHANNES WEFF. GEORGE BREAZUL adu... vezi detalii
CAPITOLUL I IMPORTANŢA PREDĂRII PIANULUI COMPLEMENTAR ŞI CERINŢELE DE CONŢINUT POTRIVIT PROGRAMEI ŞCOLARE “Lecţia de pian trebuie să fie pentru elev o zi de profundă bucurie, evenimentul esenţial care îi luminează săptămâna şi e aşteptată cu nerăbdare. Ea trebuie să fie un act de credinţă celebrat într-o perfectă comuniune sufletească între profesor şi elev, să fie pentru amândoi o comună sforţare spre lumina unei cunoaşteri mai bune, să fie plină de acea seninătate pe care numai revelaţia frumosului o poate da.” Alfredo Casella Muzica, pedagogia , inclusiv cea a pianului, îşi are... vezi detalii
INTRODUCERE Printre compozitorii valoroşi ce s-au afirmat cu vigoare în muzica românească şi au contribuit la dezvoltarea şcolii noastre muzicale, Sabin Drăgoi ocupă un loc de seamă. El ne apare ca unul din deschizătorii de drumuri ai muzicii, ca un creator preocupat permanent de a desluşi posibilităţile şi resursele latente ale melosului nostru. Drăgoi a manifestat din copilărie un interes ardent pentru cântecele şi jocurile noastre populare, având posibilitatea nemijlocită de a asimila tot ce este autentic şi original în folclor. Prin munca sa complexă de culegător, cercetător şi compoz... vezi detalii
Clasicismul Clasicismul este un gen specific de filosofie, exprimându-se în literatură, arhitectură, artă, muzică și, care are surse antice grecești și romane și un accent asupra societății. Acesta a fost în mod special exprimat în Neoclasicism. Clasicismul a fost o tendință la sfârşitul perioadei antice și a avut o revenire majoră în arta carolingian și ottonian. A a fost o altă renaștere, mai durabilă în renașterea italiană la căderea Bizanțului. Până la acel moment identificarea cu antichitatea a fost privită ca o istorie continuă a creștinătății din conversia împăratului roman Constan... vezi detalii
ARGUMENT În lucrarea de faţă mi-am propus să prezint succint evoluţia procesului dezvoltării tehnicii în domeniul instrumentelor cu coarde şi arcuş în special al viorii. Abordând această tematică m-am gândit că pentru viitoarea mea profesie îmi va fi de folos cunoaşterea mai în amănunt a problemelor legate de tehnica instrumentală violonistică, lucrarea având şi rol de consolidare a cunoştinţelor acumulate pe parcursul anilor de studiu la acest instrument. Părerea mea este că unui profesor de vioară nu trebuie să-i lipsească cunoştinţele legate de evoluţia, tehnica, şcolile importante di... vezi detalii
I. Introducere in muzica gregoriana Muzica gregoriana, numita si cant gregorian, este un gen muzical liturgic utilizat in cultul crestin catolic. Inspirata de muzica primelor generatii de crestini de pe teritoriul Imperiului Roman de Apus, aceasta avandu-si, la randul ei, originea in Grecia decadenta, muzica gregoriana s-a dezvoltat in secolele VI- XI. Numele sau pleaca de la cel al papei Grigore I cel Mare (a doua jumatate a secolului al VI-lea), care a condus o reforma pentru unificarea muzicilor bisericesti pe tot cuprinsul Europei de vest. Muzica gregoriana reprezinta un monument cultur... vezi detalii
I. Barocul în contextul culturii muzicale universale( cu plecare din Renaştere) Barocul, ca şi termen al perioadei desemnate, nu a apărut decât după ce şi-a inventat el însuşi epoca, ulterior folosindu-se termenul de baroc. Putem semnala câteva accepţiuni de largă circulaţie ale termenului finit - baroc: barroco(lb.port.), barrueco(lb.span.) desemnând o “perlă neregulată, bizară, ciudată”; verruca(lb.lat.) “povârniş, neg”; barroco(lb.it.) “exagerat, încărcat, ciudat, bizar; şarlatanie”. În literatura secolelor XVI – XVII, baroc avea valoare de “extravagant, bizar, absurd”( Erasmus, Montagn... vezi detalii
Data: 19 martie 2008 Disciplina: Educaţie muzicală Clasa: a V-a A Şcoala: Grup Şcolar „Terapia” Subiectul lecţiei: Gama Do Major Propunător: Tipul lecţiei: De Predare şi Asimilare de cunoştinţe Obiectiv fundamental: De Predare şi Asimilare a cunoţinţelor legate de gama Do Major Obiective operaţionale: la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să: O.O.1: să intoneye gama Do Major O.O.2: să extragă scara unui cântec O.O.3: să cunoasca caracteristicile unei game majore Metode didactice: audiţia, povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul Mijloace didactice: fişe grafice cu gama... vezi detalii
Introducere – Istoricul cornului Cred că in noi toţi există ceva constant, un sentiment a ceea ce e corect, al echilibrului, o armonie cu noi înşine şi cu lumea în mijlocul căreia trebuie sa trăim. Totuşi, avem nevoie să sperăm în ceva care este dincolo de noi şi ne ajută să dăm vieţilor noastre dimensiuni, direcţii. Muzica trăieşte şi respiră ca să ne spună tocmai asta: cine suntem şi la ce ne asteptăm. În Bach, ca şi în Mozart sau Schyber, există o cale între noi şi infinit Consider anumite lucruri sacre. Ştiu că pentru o albină, trandafirul nu este un obiect frumos ci o sursă de hrană; ... vezi detalii
PRIVIRE GENERALA ASUPRA CREATIEI CORALE ROMANESTI POSTBELICE 1.1 CONTEXTUL SOCIAL-CULTURAL . Perioada postbelica in care , de fapt, Romania a fost inclusa in ceea ce s-a numit "lagarul socialist", poate fi imparfita In doua etape: Etapa I 1944-1947 , care debuteaza cu iesirea din coalifia hitlerista si trecerea de partea fortelor aliate , cu obligatiile cunoscute , incheindu-se cu eliminarea monarhiei constitutionale.In ciuda greutatilor , a fost o etapa in care sperantele , dorinta de munca si bucuria creatiei incepeau sa capete din nou o anumita consistenta si pretuire.In viata sp... vezi detalii
1. DATE BIBLIOGRAFICE ŞI CREAŢIE „Mendelssohn este un talent enorm, extraordinar superb, prodigios. Nu pot fi acuzat că vorbesc astfel din prietenie, pentru că mi-a spus sincer că nu înţelege nimic din muzica mea”. H. Berlioz Alături de personalităţi prestigioase cum sunt compozitorii Robert Schumann şi Richard Wagner, şi alţi, Felix Mendelssohn Bartholdy este un exponent de seamă al romantismului muzical german. Născut la Hamburg, la 3 februarie 1809, într-o familie de intelectuali, a început studiul pianului de timpuriu şi în scurt timp a obţinut succese în Germania, Italia, Fran... vezi detalii
CAPITOLUL I JOHANN SEBASTIAN BACH – SUITA NR. 5 PENTRU VIOLONCEL SOLO, ÎN DO MINOR, B.W.V. 1011 I.1. BIOGRAFIA ŞI CREAŢIA COMPOZITORULUI Comparate cu viaţa şi cariera majorităţii celorlalţi compozitori, cele ale lui Johann Sebastian Bach au fost conţinute într-o sferă destul de restrânsă. Născut şi crescut în Turingia, el nu a călătorit niciodată mai la nord de Hamburg şi Lübeck, sau mai la sud de Carlsbad. Într-un mod la fel de restrâns se regăsesc şi călătoriile sale de la est la vest între Dresda (est) şi Kassel (vest). Întreaga sa desfăşurare geografică se poate găsi pe harta de alăt... vezi detalii