Modul de Translatie, Pozitionare Actionat in Bucla Inchisa

Cuprins proiect Cum descarc?

Prezentarea generala a masinilor unelte 2
1.1. Introducere 2
1.2. Miscarile masnilor-unelte 4
1.3. Clasificarile masinilor-unelte 5
1.4. Conducerea cu calculatorul a masinilor-unelte cu comanda numerica 9
1.4.1. Generalitati. Clasificare 9
1.4.2. Sisteme CNC 10
1.4.3. SistemeleDNC 12
Cap II. Lanturile cinematice ale unei masini unelte 19
IL Lanturi cinematice generatoare 19
11.2. Lantul cinematic principal 19
11.3. Lantul cinematic de avans 27
11.4. Lanturi cinematice auxiliare 30
11.4.1. Lantul cinematic de transfer al sculelor 30
11.4.2. Lantul cinematic de schimbare a sculelor 32
11.5. Indexarea arborelui principal 33
Cap III. Organologie specifice masinilor unelte cu comanda numerica 35
III. 1. Mecanisme surub-piulita 35
III. 1.1. Suruburi conducatoare cu elemente intermediare 36
III. 1.2. Suruburi conducatoare cu piulita sustentata hidrostatic 44
111.2. Ghidaje si lagarele arborilor principali 47
111.2.1. Ghidaje si lagare cu elemente intermediare 47
111.2.2. Ghidaje si lagare hidrostatice 50
111.3. Mese rotative 56
Cap IV. Modul de translatie, pozitionare actionat in bucla inchisa 61
IV.1. Prezentarea generala a strungului paralel CNC 61
IV.2.Pozitionarea axelor 62
IV.3.Proiectarea unei piese arbore din cadrul cutiei de avansuri a strungului 63
Concluzii 86
Bibliografie 88


Extras din proiect Cum descarc?

CAP I. PREZENTAREA GENERALA A MASINILOR UNELTE
LI. Introducere
Masinile-unelte aschietoare, impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica, stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini.
Deoarece industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoare de masini, este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea, urmand ritmul si caracterul acesteia.
In tara noastra se produc masini-unelte de mare tehnicitate, cu posibilitati tehnologice largite, cu parametri tehnico-economici superiori si cu un grad sporit de automatizare.
Dezvoltarea din ultimele decenii se mentine foarte accentuata la masinile cu comenzi numerice (CN), linii automate si agregate, masini speciale si in ultimul timp inclusiv centre de prelucrare. Modelele cele mai evoluate, mai complexe si totodata mai eficiente, sunt cu comenzi numerice, cu calculatoare electronice specializate sau cu conducere prin calculator central, cu comenzi adoptive, cu sisteme de supraveghere automata, de alarmare etc.
O contributie deosebita la dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a adus-o sectorul electrotehnic si in special cel electronic impreuna cu tehnica de calcul. Asemeni generatiilor din productia de calculatoare se poate vorbi de ,,generatii" in comenzile masinilor-unelte, care in ultima forma se construiesc cu circuite integrate si chiar cu larga scara de integrare. Tehnica aero-spatiala contribuie si ea indirect la dezvoltarea masinilor-unelte prin trans-punerea unor solutii de componente, indeosebi hidrostatice, electronice sau electrohidrostatice.
Conform definitiei din ,,Lexiconul tehnic roman", masina este constructia care schimba forma energiei din mecanica in alta forma, sau din alta forma in mecanica. Transformarea se intelege pentru majoritatea energiei respective si intr-un scop util. De exemplu, motorul electric, pompa, motorul hidrostatic, turbina, motorul pneumatic etc. corespund evident acestei definitii.
Se disting insa doua categorii de masini: de forta sau energetice si masini de lucru. Primele furnizeaza energie sub diferite forme, inclusiv mecanica. Masinile de lucru (ML) primesc insa energie, de obicei electrica, o transforma in diferite feluri si executa anumite obiecte sau produse. Efectuarea operatiei de executie partiala sau totala a unor obiecte este caracteristica masinilor de lucru (ML), la care, pentru aceeasi forma de energie are loc de regula si schimbarea parametrilor acesteia. Definitia din Lexicon a masinii, este exacta numai pentru masini energetice, in cadrul ML insa, transformarile de energie obliga chiar la existenta in compunere a unui grup de masini energetice. Grupurile de masini se mai numesc uneori si agregate (A). De aceea se precizeaza ca ML este constructia ce efectueaza lucrari de executie partiala sau produse, prin miscari cu diferiti parametri si transformari de energie.
Domeniul masinilor de lucru este imens, ele constituind mijloace de baza in industria: extractiva, metalurgica, chimica, prelucratoare (care include pe cea constructoare de masini), usoara, alimentara etc. in ultimul timp, ML din alte ramuri decat constructoare de masini, sunt denumite si utilaj tehnologic, in industria prelucratoare, ML servesc la efectuarea diferitelor procese de prelucrare, a caror forme si destinatii sunt foarte numeroase. Meca-nizarea moderna duce la cresterea progresiva a numarului si tipurilor de ML. Totodata difera si denumirea masinilor pentru diferite procese, iar o mare parte sunt denumite instalatii sau utilaje.
Pe de alta parte, in definirea masinilor-unelte, trebuie luate in considerare atat caracteristicile prelucrarii, cat si altele privind problemele economice si de calitate impuse productiei de piese prelucrate pe masina-unealta.[7]
Ca urmare, prin masina-unealta se defineste o masina de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor corpuri, in general metalice, prin procesul de aschiere in anumite conditii de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei. MU se pot utiliza independent una de alta sau in grupuri de MU, cu functionare corelata succesiv prin o parte a procesului de productie. Se obtin astfel liniile tehnologice.
MU executa prelucrarea prin indepartarea de particule, fara a afecta intreaga masa a obiectului, piesei sau produsului, ceea ce constituie frecvent un important avantaj si explica in mare parte larga lor utilizare, iar numarul mare de procedee de prelucrare prin indepartare de particule - diversitatea constructive.
In cadrul MU se pot deosebi in mare, trei genuri: o MU tipice, care au un procedeu de prelucrare tipic sau caracteristic. La multe este posibila utilizarea a cateva procedee, clar unul ramane tipic sau specific. De exemplu masini de brosat, de gaurit etc.
MU agregate, sau pe scurt agregatele (A), sunt caracterizate prin constructia, in majoritate, din parti si componente normalizate sau unificate, precum si prin utilizarea mai multor scule care prelucreaza simultan. Ca urmare sunt denumite agregate si grupuri de masini cu functionare corelata.
o Centre de prelucrare (CP), sau MU multioperationale, sunt caracterizate prin posibilitatea de a schimba automat prin fixare si defixare mai multe scule si de a utiliza mai multe procedee de prelucrare, toate fiindu-le caracteristice.
Cu masini-unelte tipice agregate si centre de prelucrare se pot monta linii tehnologice. Daca se asigura automatizarea tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport, se obtine o linie automata (LA).


Fisiere in arhiva (2):

  • Modul de Translatie, Pozitionare Actionat in Bucla Inchisa.doc
  • Modul de Translatie, Pozitionare Actionat in Bucla Inchisa.ppt

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!