Bazele Luptei Moderne de Arme Întrunite

TEMA 3. BAZELE LUPTEI MODERNE DE ARME ÎNTRUNITE

ŞEDINŢA 1. Prelegere – 2 ore. Esenţa şi trăsăturile caracteristice ale luptei moderne de arme întrunite. Cerinţele luptei moderne de arme întrunite faţă de trupe. Mijloacele de lovire a inamicului şi caracteristicile lor. Formele luptei de arme întrunite şi caracteristicile concise ale lor. Metodele de constituire a dispozitivelor subunităţilor şi caracteristicile lor concise. Procedeele de ducere a luptei de arme întrunite. Principiile de bază ale luptei moderne de arme întrunite.

Principalele noţiuni, definiţii şi termeni tactici.

Apărarea, ofensiva, marşul, lupta de întîlnire, staţionarea, siguranţa (de marş, de staţionare, de luptă). Raionul, aliniamentul, punctul iniţial, itinerarul de marş, halta, dirijarea, coordonarea. Armele (nucleară, de precizie înaltă, chimică, biologică, incendiară, obişnuită).

Lovitura, focul (asupra obiectivelor izolate, concentrat, foc de baraj fix şi mobil, foc frontal, foc de flanc, foc încrucişat), manevra (învăluire, ocolire, retragere), urmărirea.

Lupta, atacul, misiunea de luptă, frontul, flancul, joncţiunea, intervalul, limita dinainte, dispozitivul de marş, dispozitivul premergător de luptă, dispozitivul de luptă.

Lucrările de fortificaţie şi barajele (poziţie, poziţie de tragere, locaş, şanţ de comunicaţie, adăpost, punct de sprijin, obstacol, baraje, distrugeri, cîmp de mine, culoar, zonă contaminată, raioane incendiate, inundate.

DETALII ORGANIZATORICE:

Durata: 80 minute.

Loc de desfăşurare: clasa de studiu

Participanţi: plutonul ___

Metode didactice: expunere, demonstrare

BIBLIOGRAFIA:

1. Tactica, pag.20 – 25.

2. Tactica generală “Ghid”

3. Manual “Tactica în întrebări şi răspunsuri”

4. Manual “Pregătirea ofiţerului în rezervă”, pag.

5. Manual “AN – 4 (pluton, grupă, soldat)”, Bucureşti, pag.

6. RLTU (p.III), pag.

ASIGURAREA

MATERIALĂ: slaiduri; planşe; conspect; regulament de luptă; cretă; caiete de lucru; indicator.

OBIECTIVE DIDACTICE:

1. De a studia şi a însuşi bazele luptei moderne de arme întrunite.

2. De a studia şi a însuşi formele de bază ale luptei moderne de arme întrunite şi dispozitivele subunităţilor.

3. De a dezvolta la militari gîndirea tactică şi logică, capacitatea de analiză, sinteză şi iniţiativă.

4. De a educa la militari hotărîrea, disciplina şi organizarea.

SUBIECTE DE STUDIU

1. Esenţa, tipurile şi cerinţele prezentate către lupta modernă de arme întrunite.

2. Condiţiile de ducere şi trăsăturile caracteristice ale luptei moderne de arme întrunite.

3. Forţele şi mijloacele luptei moderne de arme întrunite. Mijloacele pentru nimicirea inamicului şi caracteristicile lor.

1. Esenţa, tipurile şi cerinţele prezentate către

lupta modernă de arme întrunite

1. 1. Esenţa luptei moderne de arme întrunite.

Prin esenţa luptei moderne de arme întrunite trebuie de înţeles sensul ei, principalul prin ce se deosebeşte de alte fenomene şi procese a luptei armate, şi în primul rînd de luptele care se duceau în războaiele trecute.

Din timpurile străvechi, pînă la apariţia armelor de foc, esenţa luptei era înzestrarea corp la corp a luptătorilor, înarmate cu arme speciale.

Odată cu apariţia, dezvoltarea şi perfecţionarea armelor de foc un element de mare însemnătate devine focul, care a dat posibilitatea părţilor beligerante de a duce lupta la distanţă, neintrînd în contact nemijlocit (dar nici excluzînd aceasta) şi în acest mod s-a mărit amploarea spaţială, suprafaţa de acţiuni, care la fel a fost esenţială pentru evoluţia societăţii şi domeniului militar.

Înzestrarea în masă a trupelor cu artilerie, mitraliere, întrebuinţarea tancurilor şi aviaţiei a adus la aceea, că succesul pe cîmpul de luptă a devenit posibil în rezultatul eforturilor concordate, comune ale subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi a tuturor genurilor de arme care participă în luptă. Lupta a început să capete trăsături de luptă de arme întrunite, amploarea spaţială suprafaţa (teritoriul) de acţiuni a ei s-a mărit şi mai mult.

Lupta – confruntarea armată şi organizată a subunităţilor şi unităţilor dintre părţile beligerante (luptătoare sau opuse) pentru obţinerea victoriei. Ea este forma de bază a acţiunilor tactice a trupelor şi prezintă lovituri, foc şi manevră, care sînt coordonate după scop, loc şi timp, în scopul nimicirii (distrugerii) inamicului sau luarea prizonierilor lui, cucerirea raioanelor importante (aliniamentelor, obiectivelor) în ofensivă, sau menţinerea lor în apărare, precum şi îndeplinirea altor misiuni tactice.

Esenţa ei constă în provocarea (producerea) unei lovituri de foc inamicului, şi în ruperea apărării de poziţie cu dezvoltarea ulterioară a succesului în lupta de ofensivă, sau în provocarea loviturii de foc inamicului care înaintează în combinare cu menţinerea trainică a poziţiilor ocupate în apărare.