Cuprins ARGUMENT .1 CAPITOLUL 1-FUNDAMENTARE TERORETICA. 2 1.1 Originea pedepselor 2 1.2 Caracteristici generale ale pedepselor .5 1.3 Tipuri de pedepse folosite in familie ...8 1.4 Tipuri de pedepse folosite de catre profesori ...10 1.5 Partile pozitive si negative ale pedepsei . .12 CAPITOLUL II-METODOLOGIA CERCETARII .17 2.1.Ipoteza si obiectivele cercetarii ...17 2.2.Esantionu ..18 2.3.Metode si instrumente de cercetare ..18 CAPITOLUL III- ANALIZA DATELOR CERCETARII .20 3.1.ANALIZA CHESTIONARELOR ..20 CONCLUZII .27 Bibliografie 29 Anexe 30
ARGUMENT Lucrarea de fata discuta despre legitimitatea utilizarii pedepselor ca element al controlului social , atat in cadrul campului familial , cat si cel scolar, dar si dar si impactul lor asupra cultivarii unui comportament adecvat. Prezenta lucrare cuprinde trei capitole, primul fixeaza cadrul teoretic care sta la baza studiului, cel de al doilea este dedicat prezentarii metodologiei cercetarii, iar cel de al treilea se dedica analizei si concluziilor care decurg din cercetare. Primul capitol cuprinde cinci subcapitole, si anume ,,Originea pedepselor'', unde am vorbit despre radacinile pedepsei si despre cum era ea inca de la inceputirile omenirii; ,, Caracteristici generale ale pedepselor'', unde gasim notiuni generale ale pedepselor. Urmatorul subcapitol este ,,Tipuri de pedepse'' , aici aflam de cate tipuri sunt pedepsele atat cele folosite in mediul familial cat si cele folosite in scoala. In cel de al cincilea capitol , ,, Partile pozitive si negative ale pedepselor'', vom gasi argumente pro si contra pedepselor folosite in general asupra copiilor. Al doilea subcapitol cuprinde trei subcapitole si anume: ,,Ipoteza si obiectivele cercetarii" , ,, Esantionul" si ,, Metode si instrumente de cercetare", iar in cel de al treilea capitol al lucrarii este prezentata analiza datelor cercetarii. CAPITOLUL 1. 1.1 Originea pedepselor Din istorie aflam ca natura si utilizarea pedepselor au variat de-a lungul timpului, iar perioadele de atenuare a corectiilor alternau cu perioadele de inasprire ale acestora. Mitul grecesc despre Oedip, spune ca un copil poate fi indus la ispasirea greselilor tatalui sau,unde notiunea de pedeapsa nu este mereu de origine divina si apasa uneori asupra destinului sau. In Antichitatea greaca si cea romana , tatal avea dreptul sa loveasca cum considera el, tot asa precum si dascalii carora le era incredintat uneori copilul. Tatal avea dreptul sa isi vanda copilul ca sclav sau chiar sa il trimita la moarte in cazul unor greseli grave, iar copilul din Imperiul Bizantin putea fi pedepsit cu biciul, intemnitat sau chiar insemnat cu fier incins drept un fiu rau. In Imperiul Franc ,se recomanda alegerea pedepselor corporale repetate , tatalui ii era permis sa isi loveascacopilul insa nu trebia sa ii puna in pericol viata.La franci, spre deosebire de germani , tatal nu avea drept de moarte si de viata asupra copilului sau , iar in cazurile extreme acestia aveau puterea sa ii intemniteze daca faptele lor aveau sa fie adevarate. In perioada Evului Mediu , in anumite manastiri copiii aveau parte de pedepse corporale pentru ca parintii aveau anumite datorii, teologi ca Toma de Aquino care a trait intre anii 1228 si 1274 se aratau foarte ingrijorati de acest fapt. Acest filosof scolastic si religios le atragea atentia parintilor si ii considera responsabili pentru actiunile copiilor , cerandu-le sa fie mai hotarati: ,,Copiii unui om rau se vor plange de tatal lor pentru ca din cauza lui ei au ajuns de ocara, pentru ca nu au fost bine crescuti ''. Sfantul Toma, in tratatul sau ,,Despre educatia printilor'' , recomanda adaptarea corectiilor la comportamentul copiilor:,,Trebuie sa ne impotrivim acestor apucaturi nimicitoare la copii pentru a nu se deda la ele; insa in mod diferit, dupa firile lor diferite.Caci sunt unii copii care se lasa usor indrumati si pentru care nu-I trebuinta sa-i conduci cu forta sau cu violenta, ci ajunge doar sa-I sfatuiesti. Altii, dimpotriva, nu avem incotro decat sa-I tragem cu forta si sa-i silim cu tarie[ ]'' . Odata cu Renasterea, apare o noua varianta a metodelor pedagogice in care minorii sunt condamnati la fel de dur ca si adultii , in ciuda unor critici umanisti, precum Erasme,Montaigne, Madame de Maintenon sau John Locke care nu erau de accord cu pedepsele corporale. Montaigne care a trait intre 1533 si 1592 care spunea ca: ,,Mai bine un cap bine format decat unul bine umplut''. Acest critic promova educatia care era adaptata personalitatii fiecarui copil, considerand disciplina in scoala ca fiind vatamatoare, violenta si responsabila de purtarile neadecvate ale copiilor. Inca din 1803, Codul civil al lui Napoleon condamna loviturile si ranirea intentionata, cu exceptia actiunilor provocate de tata asupra propriilor copii; aceasta autoritate a fost restaurata in anul 1804, in urma careia tatal putea sa isi intemniteze sau sa isi interneze copilul, insa perioada nu putea depasi o luna.
1. 2013 , Kohn A. , Parenting neconditionat : de la recompense si pedepse la iubire si intelegere , Bucuresti, Editura Multi Media Est Publishing 2. 2014 , Kohn A. , Pedepsiti prin recompense : cum sa evitam bulinele rosii, bonusurile , lauda si alte feluri de mita , Bucuresti , Editura Multi Media Est Publishing 3. 2004 , Stan E. , Despre pedepse si recompense in educatie , Iasi, Editura Institutul European 4. 1999 , Stan E. , Profesorul intre autoritate si putere , Bucuresti , Editura Teora 5. https://www.copilul.ro/copii-6-11-ani/comportament/Pedepsele-la-copii-eficiente-fara-violenta-a6569.html 6. https://www.parinti.com/Pedeapsasirecompensaineducatiacopiluluitau-articol-2308.html 7. https://www.sfatulmamicilor.ro/copii/educarea-copiilor/de-ce-nu-functioneaza-pedepsele-906.html
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
