Metode Moderne vs Metode Tradiționale de Predare

SUMAR EXECUTIV

Problemă de cercetare

Prezenta cercetare îşi propune să investigheze modul în care studenţii din anul doi universitar percep cele două tipuri de metode de predare, respectiv metodele moderne de predare (preponderent activ-participative) şi cele tradiţionale (preponderent expozitive).

Ipoteza

Studenţii din anul doi universitar consideră metodele moderne de predare( activ participative) mai atractive decât metodele tradiţionale de predare( expozitive).

Targetul propus îi vizează pe studenţii din anul doi universitar, i-am ales pe aceştia deoarece ei au experienţa modului de predare atât al profesorilor de liceu cât şi al celor de la facultate şi astfel pot face mai bine diferenţa între cele două tipuri de metode de predare.

Ca metodă de colectare a datelor am utilizat metoda chestionarului.

Am distribuit 16 chestionare, fiecare a câte 10 întrebări. Iar in realizarea statisticii datelor am folosit „regula de trei simplă”.

În urma chestionării studenţilor am ajuns la concluzia că aceştia preferă metodele moderne de predare în defavoarea metodelor trediţionale. Este evidentă atracţia studenţilor către noutate. Am constatat această preferinţă pentru metodele moderne de predare care, deşi sunt mai rar întâlnite în unitatea lor de învăţământ, sunt considerate mult mai atractive, interactive, productive şi îi implică in activitatea şcolară.

FUNDAMENTE TEORETICE

CHESTIONARUL

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Ca stimuli pot servi şi imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări şi fotografii sau desene. În cadrul chestionarului, întrebările, desenele au funcţie de indicatori. Combinarea şi succesiunea stimulilor trebuie să fie logică, dar şi psihologică.

Întrebările sau imaginile cuprinse în chestionar au funcţia de stimuli declanşatori de comportamente verbale sau nonverbale. Comportamentul verbal – răspunsurile la întrebări şi exprimările verbale determinate de stimuli – variază de la individ la individ. Asupra acestui comportament influenţează o multitudine de factori: personalitatea celui anchetat, situaţia-cadru de desfăşurare a anchetei, personalitatea celui ce realizează ancheta, temainvestigaţiei, structura chestionarului, timpul când are loc ancheta

Limbajul, care joacă rol obligatoriu de intermediar in tehinca chestioarului, transformă implacabil orice întrebare de fapt în întrebare de opinie, deoarece „realitatea” comportamentelor este exprimată în categorii construite de cercetător, care cel mai adesea, nu coincid cu acelea ale vieţii cotidiene.

Cadrul fizic în care se administrează chestionarul, ca şi momentul (ora din zi, ziua din săptămână), exercită o influenţă asupra răspunsurilor. Sunt de evitat încăperile „oficiale“; cel mai indicat este să se desfăşoare interviul ca o discuţie cât mai obişnuită într-un cadru obişnuit: la locul de muncă sau la domiciliul subiectului.