Comportamentul Autodistructiv la Adolescenti

Cuprins proiect Cum descarc?

SECTIUNE TEORETICA 4
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 7
Adolescenta - o perioada de criza, de descoperire a identitatii 7
1.1. Ce este adolescenta 7
1.1.1. Cateva consideratii cronologice 7
1.1.1.1. J.J. Rousseau 7
1.1.1.2. Stanley Hall 8
1.1.2. "Deruta clasificarilor" 9
1.1.3. Teoriile stadiale 11
1.1.3.1. S. Freud 11
1.1.3.2. E.Erikson 12
1.1.3.3. J.Piaget 12
1.1.3.4. L.Kohlberg 13
1.1.4. Teorii sociologice si antropologice cu privire la adolescenta 14
1.1.4.1. Teoria "anxietatii socializate" (A. Davies) 14
1.1.4.2. Teoria "sarcinilor de dezvoltare" (R.Havighurst) 14
1.1.4.3. Societatea adolescentina si "subcultura" tineretului (J.Coleman) 15
1.1.4.4. Ambivalenta atitudinala adolescentina (T.Parsons) 16
1.1.4.5. Teoria "continuitatii dezvoltarii" (R.Benedict si M.Mead) 16
1.2. Conflict si criza in structurarea adolescentei 17
1.2.1. Conceptul de criza 17
1.2.2. Criza adolescentina 18
1.2.3. Adolescenta intre normal si patologic 20
1.2.4. Dificultati an relatiile adolescentului cu familia 22
1.2.5. Aspecte-problema an relatia adolescent-profesor 25
1.2.6. Adolescentul si atitudinea sa morala fata de sinucidere 26
CAPITOLUL II 29
Problematica generala a fenomenului suicidar 29
2.1. Definitii ale suicidului 29
2.2. Clasificari ale conceptelor apartinand suicidologiei 33
2.3. Evaluari cantitative privind suicidul. Amploarea fenomenului suicidar la adolescenti 41
Date statistice privind sinuciderile la adolescenti 44
2.4. Legislatii cu privire la suicid 45
CAPITOLUL III 49
Istoricul atitudinilor fata de sinucidere 49
3.1. Suicidul la popoarele antice 49
3.1.1. Grecia antica 49
3.1.2. Roma antica 51
3.1.3. Dacia 51
3.1.4. Galia 51
3.1.5. Laponia 52
3.1.6. Egiptul antic 52
3.1.7. China antica 52
3.1.8. India 52
3.1.9. Japonia 53
3.1.10. Sinuciderea la precolumbieni 53
3.1.11. Africa 53
3.2. Principalele conceptii religioase despre sinucidere 54
3.2.1. Iudaismul despre sinucidere 54
3.2.2. Crestinismul despre sinucidere 54
3.2.3. Islamismul despre sinucidere 56
3.2.4. Budismul despre sinucidere 56
3.3. Conceptii filosofice despre sinucidere 56
3.3.1. Immanuel Kant 58
3.3.2. Jean-Paul Sartre 58
3.3.3. Albert Camus 59
3.4. Sinuciderea in literatura 60
3.4.1. Scriitori sinucigasi 61
3.4.1.1. Virginia Woolf 62
3.4.1.2. Cesare Pavese 63
3.4.1.3. Sylvia Plath 64
3.4.1.4. Franz Kafka 64
3.4.2. Personaje sinucigase adolescente in literatura universala 66
3.4.2.1. Werther 66
3.4.2.2. Kurt Gerber 67
3.4.3. Personaje suicidare adolescente in literatura romana 68
3.4.3.1. Niculaita Minciuna 68
3.4.3.2. Tudor Petrican 69
CAPITOLUL IV 71
Factorii de risc ai suicidului 71
4.1. Factorii biologici 72
4.1.1. Supozitia ereditara 72
4.1.2. Afectiunile somatice medico-chirurgicale 73
4.2. Factorii psihologici 74
4.3. Factorii psihopatologici 76
4.3. Factorii sociali 81
4.3.1. Factorii socioeconomici 81
4.3.2. Locul de rezidenta 82
4.3.3. Factorii social-istorici 82
4.3.4. Mass-media 83
4.3.5. Factorii familiali 83
4.3.6. Statutul persoanei 84
4.3.7. Sexul 85
4.3.8. Varsta 85
4.3.9. Religia 86
4.3.10. Rasa 86
4.4. Factorii fizici/de mediu 86
4.4.1. Starea meteorologica 87
4.4.2. Anotimpul 87
4.4.3. Altitudinea 88
CAPITOLUL V 89
Teorii si conceptii cu privire la suicid 89
5.1. Teorii genetice/biologice 90
5.2. Teorii psihologice 92
5.3. Teorii psihiatrice 99
5.4. Teorii sociologice 104
5.4.1. Teorii sociologice deterministe 105
5.4.1.1. Teoria sociogenetica a lui E. Durkheim 105
Anomia si influenta ei asupra suicidului 110
5.4.1.2. Conceptia lui Maurice Halbwachs 114
5.4.1.3. Teoria trifactoriala a lui Andrew Henry si James Short 115
5.4.1.4. Teoria integrarii statutului a lui Jack P. Gibbs si Walter T. Martin 115
5.4.2. Teorii fenomenologice 117
5.4.2.1. Teoria semnificatiilor suicidare a lui Jack Douglas 117
SECTIUNEA PRACTICA 120
CAPITOLUL VI 120
Cercetari personale cu privire la fenomenul suicidar din Romania, in general, si din Bucuresti, in special 120
6.1. Scopul cercetarii: 121
6.2. Obiective urmarite 121
6.3. Ipoteze 121
6.4. Populatia investigata 122
6.5. Metode si tehnici utilizate 123
6.6. Rezultate 125
6.7. Masuri de prevenire 139
6.7.1. Diminuarea disponibilitatii mijloacelor de autovatamare 139
6.7.2. Incurajarea organizatiilor de ajutorare 140
6.7.3. Socializarea 140
6.7.4. Convorbiri cu expertii 141
6.8. Concluzii 142
Bibliografie 144
ANEXE


Extras din proiect Cum descarc?

SECTIUNE TEORETICA
INTRODUCERE
Sinuciderea este unul din actele de vointa cu urmari nefaste - cel mai impresionant act din intreaga manifestare a fiintei umane. Fenomen complex cu grave implicatii sociale, acest act specific omului, a rezultat ca un produs al conflictelor interne, in paralel cu o lipsa de adaptare la conditiile mediului. Suprimarea individului de catre el insusi, reprezinta un act cu atat mai impresionant cu cat actul de vointa in sine care duce la autosuprimare, face intotdeauna uz de o complexa stratagema, constienta si inconstienta, cu scopul de a amorti sau neutraliza reactiile firesti de aparare.
Frecventa sinuciderilor la varsta adolescentei in societatea actuala constituie unul dintre motivele principale ale studiului de fata . Toti cei care au cercetat problema suicidara sunt de acord ca adolescentul sinucigas se dezvolta intr-un mediu psihosocial cu grave perturbari structurale si relationale. Cu toate acestea, este greu de stabilit un raport precis intre perturbarile mediului socio-familial si frecventa suicidului, pentru ca nu prezenta singura a acestor tulburari duce la suicid, ci mai ales modalitatea in care adolescentul receptioneaza si integreaza aceste influente. 
Nu exista si nu a existat societate in care sa nu se produca, cu o frecventa mai mare sau mai mica, dar niciodata nula, fenomenul autodistrugerii umane. Mai mult, omniprezenta comportamentului autodistructiv se pare ca este marcata, la scara istorica, de o tendinta ascendenta. Suntem de parere , ca se impune astfel, cunoasterea autodistructivitatii atat de catre specialisti cat si de toti acei interesati de problema, intrucat ea prezinta o importanta deosebita, prin numarul mare de victime, prin impactul asupra celor ramasi in urma lor.
Societatea cu structura ei influenteaza numarul sinuciderilor in cel mai mare grad. Viata societatii postrevolutionare , nesigura si plina de grija zilei de maine, cu educatia ei, cu oscilatiile si incaierarea acerba dintre indivizii ei in lupta lor pentru existenta, cu catastrofalul joc de inaltimi si prabusiri de apogeu, cu continua oscilatie a balantei, cu dorinte, tentatii si deceptii ofera terenurile cele mai propice inmultirii cazurilor.
Lumea moderna cunoaste fenomene disociative noi, inexistente in trecutul omenirii, cum ar fi cel de anomie, cu un impact evident asupra fenomenului autodistructiv, capacitatea integratoare a societatilor moderne, in comparatie cu cea a comunitatilor care le-au precedat, este sensibil mai redusa, ceea ce insemna in mod evident o mai redusa protectie a individului fata de tentatiile autodistructive, intrucat solidaritatea functionala in care este prins individul zilelor noastre este mult mai vulnerabila in fata crizelor existentiale. In mod evident, societatile actuale nu mai reglementeaza in totalitate actele individuale si, in consecinta, nu mai constituie o protectie la fel de sigura; intre individ si societate relatiile sunt adeseori conflictuale, si lucrul acesta influenteaza problematica suicidologica. Faptul ca intre cauzele mortalitatii in prezent, sinuciderea ocupa un loc de frunte (locurile 2-4 in anumite tari) poate fi dovada lipsei de protectie a individului, iar daca se are in vedere corelarea acestui fenomen cu varsta, atunci incidenta sinuciderii este pentru adolescenti si mai puternica.
Sinuciderea reprezinta nu numai o pierdere personala, ci si una sociala. Urmarind valorile subiective si etice, moartea unei persoane poate fi discutata in termenii contributiei sale in societate, in relatiile interpersonale, ca parinte, frate, prieten, etc., dar si ca producator de valori. Sinuciderea reprezinta deci o problema sociala dependenta si, in acelasi timp, independenta de suferinta personala a celui care se sinucide.
In ciuda interesului considerabil pe care suicidul in randul adolescentilor l-a suscitat, dinamica lui ramane insuficient cunoscuta, atat in literatura de specialitate autuhtona, cat si in cea internationala. Acest lucru se poate vedea in aspectul fragmentar al studiilor pe aceasta tema, cea mai mare parte a lor limitandu-se la o perspectiva unica. Progresele cunoasterii cer azi integrarea diverselor moduri de apreciere ale adolescentului sinucigas. In absenta acestui demers, informatiile raman partiale.
Importanta sociala a fenomenului sinuciderii in general si a sinuciderii la adolescenti, in special justifica cercetarea de fata. Trebuie ca toate cunostintele referitoare la acest subiect sa patrunda in constiinta societatii, mai ales cele referitoare la recunoasterea starii psihice a individului, fie adult, fie adolescent care se pregateste sa se sinucida si la ajutorul psihologic care poate fi acordat. Recunoasterea potentialelor victime ale sinuciderii este deosebit de importanta in vederea unei preveniri eficiente. 
Aspecte ale suicidului la adolescenti in Romania
Inainte de Revolutia din 1989, in timpul perioadei comuniste, suicidul a fost considerat un subiect interzis, intrucat, intr-o societate socialista, prin modul rational de repartizare a bunurilor, prin constiinta sociala la care ajung indivizii ei, a echilibrului si asigurarii locului fiecarui individ in mecanismul social, se considera ca individul s-ar elibera de conflictele majore ale vietii, inspirandu-i optimismul si increderea .
Dupa 1989, suicidul in Romania a inceput sa fie studiat sistematic. Sinuciderea adolescentilor a devenit o tema de actualitate in sociologia romaneasca datorita amploarei fenomenului in zilele noastre.. In societatea anomica actuala, reprezentand forma statala care succede crizei statului totalitar desfiintat, datorita suprimarii modelului cultural, in locul acestuia ramane un vid anomic, care arunca societatea intr-o stare de confuzie. Reprimarea libertatilor este inlocuita cu o pseudolibertate, in cadrul careia se conduce fiecare dupa bunul sau plac. In societatea anomica romaneasca adolescentul, lipsit de un reper moral si socio-cultural, sufera un proces de dezechilibru valoric interior, corespunzator celui social. In aceste conditii se observa o mare frecventa a suicidului la adolescenti, frecventa pe care ne-am propus sa o studiem.
Tema lucrarii noastre a fost inspirata de realitatile vietii adolescentului din tara noastra. 
Suntem de parere ca analiza variabilelor individuale si sociale care determina comportamentul autodistructiv la adolescenti este mai importanta decat evidentierea tendintelor ce caracterizeaza acest fenomenul in Romania de azi, tendinte vizibile in statistici. De aceea, studiul de fata isi propune o tratare a problematicii sinuciderii la adolescenti cu accent pe aspectele situationale in care apar, fara a ignora latura psihologica si aspectele de personalitate care intervin. 
Am luat in studiu atat sinuciderea cat si tentativa de sinucidere, intrucat ambele reprezinta autoagresiuni majore, conflictele de constiinta si elementele de baza ale actului suicidar fiind in mare masura, aceleasi. In plus, sinuciderea poate insemna doar o reusita a actului care se poate datora unor imprejurari si nu seriozitatii cu care a fost conceput si savarsit actul; tot asa cum ramanerea in viata se poate datora unor cauze diverse. Pe de alta parte studiul separat numai al cazurilor reusite este unul static, lipsit de interdependenta dintre factorii interni si factorii externi determinati, acest fapt putand aduce prejudicii intelegerii cazurilor. Stim ca o mare parte a ceea ce cunoastem despre sinucigasi se datoreaza studiului tentativelor.
Sinuciderea adolescentilor reprezinta unul dintre cele mai relevante si mai semnificative fenomene pentru intelegerea frustrarilor si formelor de agresivitate care definesc conduita adolescentina intr-o etapa de viata tranzitorie, in care absenta unui status precis si a unei identitati recunoscute de societate determina numeroase manifestari de "devianta", cel putin din perspectiva lumii conventionale a adultilor.
Sinuciderea adolescentului este un strigat, un avertisment tragic la lipsa aproape totala de cunoastere si intelegere a epocii pe care o traversam. A.Malraux spunea ca "nu ne sinucidem, decat ca sa putem exista".


Fisiere in arhiva (13):

  • Anexa 5.doc
  • Anexa_1.doc
  • Anexa_10.doc
  • Anexa_11.doc
  • Anexa_2.doc
  • Anexa_3.doc
  • Anexa_4.doc
  • Anexa_6.doc
  • Anexa_7.doc
  • Anexa_8.doc
  • Anexa_9.doc
  • Proiect.doc
  • UNIVERSITATE.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 7 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!