Comportamentul simulat

Cuprins proiect Cum descarc?

1.Introducere 3
2. Introducere in sfera comportamentului simulat 4
3. Depistarea comportamentului simulat 6
3.1. Detectorul de stres emotional in scris 6
3.2.Metoda detectarii stresului emotional in voce (P.S.E.) 6
3.3. Poligraful 7
4. Indicatorii comportamentali 8
4.1. Microindicatorii comportamentali 9
4.2. Indicatorii mascati 9
4.3.Indicatorii autentici 9
4.4.Indicatorii comportamentali falsi 10
4.5.Indicatori semnatura 10
5.Comportamentul normal vs comportamentul simulat 11
5.1.Comportamentul normal 11
5.2.Comportamentul simulat 12
6. Corelatiile psihofiziologice ale comportamentului simulat 13
7.Corelatii neurofiziologice corticale ale comportamentului simulat 15
7.1.Regiunea prefrontala si frontala 15
7.2.Regiunea temporala 15
7.3.Regiunea subcorticala 15
8 Tehnici de control ale comportamentului simulat 16
9. Teorii explicative ale comportamentului simulat 17
1. Teoria raspunsului conditionat 17
2. Teoria conflictului 17
3. Teoria pedepsei. 18
5. Teoria prezumtiei de nevinovatie 18
10. Tehnici si mijloace de investigare pentru identificarea comportamentului simulat 18
10.1. Metoda asociatiei libere 20
10.2. Metoda experientei motrice 21
10.3. Tehnici pentru suprimarea cenzurii constiente 22
10.4. Metoda detectarii stresului emotional in scris 22
10.5. Metoda detectarii stresului din voce 22
10.6. Tehnica poligraf 23
10.7. Inregistrarea potentialelor evocate 24
Bibliografie 27

Extras din proiect Cum descarc?

1.Introducere
Termenul de emotie deriva din latinescul "emoveo" care inseamna "a misca din loc". Emotiile sunt definite ca fiind o serie de raspunsuri psihice de o intesitate ridicata care presupun manifestari expresive, fiziologice si subiective tipice. Acestea sunt insotite de tendinte spre actiune, ca de exemplu: apropierea sau indepararea de persoana sau de lucrul care a declansat o anumita emotie. Tocmai din cauza acestui lucru se produc modificari fiziologice care insotesc fenomenul emotiei (inrosirea fetei, cresterea ritmului cardiac, incordarea muschilor).
Sfera afectivitatii cuprinde trei moduri de abordare: introspectionist; behaviorist; cognitivist.
Procesul afectiv se imparte in:
-  modificari cognitive (procesarea informatiei stimul venita din mediu);
-  modificari vegetative (cresterea activitatii cariace, a sistemului circulator, a tensiunii musculare, a conductantei electrice a pielii); 
-  manifestari comportamentale( gesturi, reactii, mimica, expresii vocale). 
Tocmai din cauza faptului ca emotiile sunt foarte diferite de la om la om din cauza culturii spre exemplu, acest lucru le face destul de greu de identificat, iar unele persoane profita de acest lucru si apeleaza la comportamentul simulat pentru a obtine diverse beneficii. In multe cazuri comportamentul simulat este folosit pentru musamalizarea unor delicte, astfel ca pentru depistarea acestuia se folosesc diverse metode. Poligraful reprezinta o buna metoda in acest sens. Poligrafele moderne merg pe principiul ca schimbarile activitatii electrodermale, a presiunii sangelui si a respiratiei sunt asociate cu mintitul. Sunt destule cazuri in care cele mai multe si mai credibile minciuni au provenit din partea unor psihopati care nu simt empatie in timp ce mint sau din partea celor care isi cred propriile minciuni.
De asemenea, exista diferente imense la persoanele care mint in functie de cultura sau de sistemul propriu de valori. Din cauza ca nu exista doar un tip de minciuni si de reactii fizice metodele de detectare a minciunii nu sunt prea sigure. Intr-unele tari, dovezile obtinute cu poligraful sunt destul de greu de interpretat, in sensul credibilitatii acestora. Spre exemplu, in Bruxelles, Politia Federala Belgiana, angajeaza in fiecare an trei experti specializati in tehnica poligraf care testeaza peste 300 de suspecti. Cu toate acestea, este cunoscut faptul ca in Statele Unite rezultatele testului poligraf nu sunt intotdeauna precise. Asociatia Americana a Poligrafelor sustine ca testele cu poligraf sunt precise in proportie de 80-98% . Totusi, mai exista si unele cazuri in care unele experimente au avut rezultate chiar de 67% . De asemenea, daca cel care minte nu se simte vinovat sau nu simte frica, minciuna lui poate ramane nedetectata. In ciuda acestor inexactitati, piata poligrafelor pentru detectarea de minciuni infloreste. 
2. Introducere in sfera comportamentului simulat
Comportamentul simulat este asumat de individ intr-o anumita situatie. Acesta este determinat de anumite intentii, spre exemplu: crearea unei impresii neadevarate despre o realitate, inducerea in eroare a unei persoane pentru obtinerea unor privilegii materiale sau sociale, sau,de ce nu, pentru a impresiona pe cineva. Simularea situatiilor de mai sus se realizeaza prin cateva tipuri de comportament, cum ar fi: 
- ipocrit;
- afectat;
- adulator;
- distractiv.
Asa cum sustinea si J.Austin, simularea are drept scop mascarea unei anumite realitati, deci prin urmare a comportamentului real al persoanei respective. Problema principala nu este data de faptul ca un anumit tip de comportament al omului este neadevarat, ci din cauza faptului ca scopul persoanei respective este mascarea adevarului prin crearea unei impresii false observatorului despre o actiune care, de fapt, nici nu a avut loc. 
Comportamentul simulat se defineste ca fiind ,,refuzul de a marturisi si de a recunoaste o atitudine reala fata de o persoana sau incercarea de a-si camufla fata de sine insusi o dorinta pe care totusi o simte". Scopul principal este cel de a deforma realitatea si de a induce in eroare alte persoane, din varii motive, ca de exemplu: minciuna, nesinceritatea, tainuirea, prefacatoria, dezinformarea etc.
Simularea este considerata ca fiind unul dintre mijloacele de realizare a inselaciunii. Exista totusi abordari conform carora simularea se bazeaza mai mult pe imitare sau pe inclinarea spre un anumit rol, deoarece simulantul vrea sa se dea drept altcineva.
Comportamentul simulat are urmatoarele componente: 
a) Subiectul (simulantul), care are drept scop deformarea realitatii;
b) Actiunea;
c) Observatorul, care are rolul de a demasca simulantul intrucat acesta a deformat realitatea. 
Subiectul simularii (persoana care se preface ) este personajul principal in acest proces (de exemplu, Alina se preface ca este racita.).
Obiectul simularii (adica ce pretinde Subiectul ca este sau ca face ) fixeaza modificarile care se produc cu acesta (Alina se preface ca este racita).
Observatorul simularii (exprimat in context ) este persoana catre care este orientata simularea. Acesta este participantul la situatia de simulare, care trebuie sa interpreteze sau sa aprecieze cele simulate, in sensul ca o sa le creada sau nu. 
Scopul oricarei simulari este acela de a obtine de la adresant o reactie verbala, fizica, mentala sau emotionala, care sa-i satisfaca interesul Subiectului. 
In continuare o sa vorbim putin despre tipurile de comportament mentionate mai sus.
Cel mai important dintre tipurile de comportament este cel al ipocritului. Ipocrizia se manifesta printr-un comportament marcat cu fapte imorale care sunt savarsite din interese egoiste, din motive josnice carora li se atribuie un sens moral. Specialistii tind sa creada ca persoanele care adera la acest tip de comportament sufera un conflict interior. Acest conflict este determinat de ,,contradictia dintre normele de comunicare sociala, care-i prescriu Subiectului un comportament cooperant, si scopurile acestuia, care nu se pot realiza pe aceasta cale.

Fisiere în arhivă (1):

 Comportamentul simulat.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. A. Ciopraga, Criminalistica Tratat de tactica, Editura Gama, Iasi, 1996
2. Anitei, M. Psihologia experimentala, Ed. Polirom, Iasi, 2007
3. Aron I. Biodetectia judiciara si tehnica poligraf, Ed. Sitech,
Craiova, 2014
4. Aron, I. Criminalistica, Ed. Sitech, Craiova, 2013
5. Butoi T. Tratat practic de criminalistica, vol. II
6. Butoi T. Crima sub detectorul de minciuni, Ed. Press, 
Bucuresti, 1997
7. Baias F. Simulatia: studiu de doctrina si jurisprudenta,
Ed. Rosseti, Bucuresti, 2003
8. Bulwer, J. Chirologia, Londra, 1644
9. Ciofu I. Comportamentul simulat, Ed. Academiei, 
Bucuresti, 1974
10. Ciofu I. Tratat de psihofiziologie, Ed. Academiei,
Bucuresti 1978
11. Dafinoiu I. Personalitatea, Ed. Polirom, Iasi, 2002
12. Dr Lilian Glass, Stiu ce gandelti, Editura Hexagon
13. E. Stancu Tratat de criminalistica, editia a IV-a, 
Editura Universul Juridic, Bucuresti
14. Ekman si O'Sullivan Detectarea minciunilor si inselaciunea,
John Wiley & Sons. Publishers, 1991
15. Gustafson, L. A., & Orne, M. T.Effects of heightened motivation on the 
detection of deception
16. Goleman D. Emotii vindecatoare, Ed. Cartea Veche, 
Bucuresti, 2008
17. Gorgos C. Dictionar enciclopedic de psihiatrie, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1989
18. Isabelle Duvernois, Limbajul corpului, Editura Larousse, Niculescu
19. Iuban, F. E., Reid, J. E. Truth and deception the polygraph technique,
SUA, 1966
20. I. Bus Psihodetectia comportamentului simulat, 
Editura Ingram, Cluj-Napoca, 2000
21.Joseph Meissinger, Dictionar ilustrat al geturilor, editia a doua revizuita, 
Editura Litera, Bucuresti, 2019
22. Journal of Applied Psychology 1963
23. Lapadusi, V., Tiru, G. Detectorul de minciuni, Editura Little Star,
Bucuresti, 2008 
24. Miclea Mircea Psihologie cognitiva, 1999
25. Moscovici S. Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt , Iasi, 1998
26. Nelson, B. Codul emotiilor, Editura Adevar Divin,
Brasov, 2012
27. Peter Collet Cartea gesturilor, Ed. Trei, Bucuresti, 2005
28. Popa V., Dragan I., Lapadat L. Psihosociologie juridica, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 1999
29. Popa V. Elemente de drept probator, Ed. Tracia,
Bucuresti, 1992
30. Rus Mihaela, Mihail Gheorghe Banariu Comportamentul simulat.
O abordare interdisciplinara
31. Scripcaru G., Boisteanu P. Psihiatrie medico-legala, Edit. Polirom,
Iasi, 2002
32. T. Butoi, I.T. Butoi Tratat universitar de psihologie judiciara, editia II
Editura Pinguin Book, Bucuresti, 2006
33. T. Butoi