Comunicarea în Mediul Militar

La început a fost Cuvântul şi toate prin cuvânt s-au făcut.

INTRODUCERE

La începutul fiecărei acţiuni stă de fapt cuvântul. Exprimat sau nu, cuvântul sau noţiunea dă sens lumii din jurul nostru. Mai întâi pe verticală (Divinitate – Om), apoi şi pe orizontală (liant între semeni), comunicarea a reprezentat şi reprezintă principala metodă de înţelegere între fiinţele umane, elementul indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei colectivităţi umane. Prin comunicare se realizează coordonarea unitară a comportamentului organizaţional eficace.

Studiul comunicării interpersonale în cadrul organizaţiilor a apărut din necesitatea normală de a obţine performanţă.

A comunica poate înseamna a informa, a explica, a împărtăşi, a deroga un ordin, a convinge, a asculta, a uni şi motiva pentru a acţiona. Toate acestea pot avea influenţe asupra fiinţării organizaţiilor. Comunicarea în mileniul III înseamnă putere pentru că oportunitatea comunicării este determinantă în epoca informaţiilor .

Ca parte a organismului social, armata este un sistem destinat să acţioneze în situaţii deosebite. Organizaţia militară, în condiţiile actuale, necesită o performanţă de ordin comunicativ la un nivel de realizare fără precedent. Principala solicitare la care este supusă organizaţia militară este de a asigura, într-o măsură din ce în ce mai mare, o comunicare corespunzătoare necesităţilor cărora le fac faţă membrii organizaţiei. Prin comunicare se realizează majoritatea interacţiunilor între membrii structurilor militare.

Influenţele comunicării pot fi diverse. Sub aspect funcţional, influenţele pot fi pozitive sau negative. Să se influenţeze pozitiv relaţiile interpersonale şi climatul comunicării, este una din funcţiile comunicării interpersonale, prin care se asigură gestionarea comunicării. Dintre cele mai semnificative domenii în care impactul comunicării este un element cheie sunt operativitatea, coeziunea şi încrederea între membrii şi eficienţa acţiunilor .

Prin comunicare interpersonală membrii organizaţiei militare pot să se facă înţeleşi, să se influenţeze reciproc şi, prin aceasta, să influenţeze şi acţiunile care le întreprind.

Prin cuvânt, omul are la îndemână cel mai puternic şi mai comod mijloc de influenţare a semenilor. Prin comunicare se influenţează şi se transformă percepţiile, atitudinile, conduita sentimentele, starea de spirit şi opiniile oamenilor şi grupurilor să determine o unitate a punctelor de vedere şi acţiuni coerente.

Comunicarea influenţează şi forţa conducerii. Organizaţia militară are o structură ierarhică şi, în aceste condiţii, un principal factor de influenţă este liderul militar.

Consider că în condiţiile actuale, în care se necesită o performanţă comunicativă deosebită, pentru asigurarea unei comunicări optime şi înlăturarea sau limitarea unor presiuni antropice, cu efecte dezorganizante, se multiplică întrebările ce se impun şi posibilele lor răspunsuri.

Care sunt aspectele procesului comunicării interpersonale, care pot afecta funcţionarea unor structuri militare?

Ce influenţe are comunicarea asupra motivaţiei?

Cum se poate asigura o comunicare optimă în structurile militare?

La aceste întrebări, lucrarea de faţă, prin partea teoretică, cât şi prin partea aplicativă a lucrării, încearcă să le dea răspunsuri concrete, care vor ajuta la o mai bună înţelegere a fenomenului studiat.

În primul capitol, reţin atenţia asupra structurii procesului de comunicare cu influenţele ce decurg din acesta, pentru o comunicare eficace şi eficientă în cadrul structurilor militare şi asupra influenţei stilului de comunicare al liderului militar, asupra calităţii comunicării.