Dezvoltarea Inventarului Multifazic de Personalitate Minnesota

DEZVOLTAREA MMPI_-ULUI

(Inventarul multifazic de personalitate Minnesota)

MMPI a fost publicat prima data in 1943. Autorii testului Starke Hathaway Ph. D., I. Charnaley McKinley, MD care lucrau la Universitatea din Minnesota, s-au asteptat ca MMPI sa fie folositor pentru evaluarea diagnostica de rutina. In perioada anilor 1930 si 1940 o functiune fundamentala a psihologilor si psihiatrilor a fost sa repartizeze etichete psihodiagnostice potrivite cazurilor individuale.

Hathaway si McKinley au folosit in cercetare modalitati de codare empirice in construirea variatelor scale MMPI.

Aceasta conceptie, care necesita ca cineva sa determine codarea itemilor care diferentiaza intre grupuri de subiecti, este o tehnica obisnuita astazi, dar a reprezentat o inovatie semnificativa in momentul constructiei MMPI-ului.

Majoritatea inventarelor de personalitate anterioare fusesera construite conform unui concept logic. Pe baza acestor concepte itemii de teste au fost selectati sau generati in mod rational pentru a realiza validitatea si raspunsurile au fost conforme judecatii subiective a autorilor de teste, in legatura cu ce fel de raspunsuri erau probabile a fi indicate.

Atat experienta clinica cat si datele de cercetare au pus sub semnul intrebarii serios adecvarea acestui concept logic.

A devenit o realitate faptul ca subiectii pot falsifica sau deforma raspunsurile lor scrise pentru a se prezenta in orice fel doresc ei. Mai tarziu, studiile empirice au indicat ca raspunsurile subiective nu erau adesea consistente atunci cand avem de- a face cu un grup de subiecti.

In procedura empirica nou introdusa raspunsurile la itemii din testele individuale erau tratate ca necunoscute si analiza empirica a itemilor a fost utilizata pentru a identifica itemii de teste care diferentiau intre grupurile de criterii. Asemenea concept a depasit multe din dificultatile asociate cu conceptele subiective de mai inainte.

Dezvoltarea scalei clinice

Primul pas in construirea scalelor MMPI a fost colectarea unui larg fond comun a potentialilor itemi de inventar.

H & M au selectat o varietate de tipuri de personalitate din surse precum istorii de cazuri, rapoarte psihologice si psihiatrice, carti, scale publicate anterior, obtinand aproximativ 1000 de itemi, autorii testului selectad 504 itemi pe care ei i-au considerat independenti unii de altii.

Urmatorul pas a fost selectarea grupurilor potrivite.S-au utilizat doua grupuri, unul care a constituit norma, format din (ex. rudele pacientilor) subiecti care au absolvit un liceu si grupul subiectilor clinici, pacienti, psihiatri ai spitalului Minnesota. Acest grup de subiecti includea pacienti reprezentand toate categoriile psihiatrice mai importante, nu erau inclusi in grup daca exista vreo indoiala privind diagnosticul clinic al unui pacient sau existau mai multe diagnostice pentru un singur subiect.

Urmatorul pas a fost administrarea testului original de 504 itemi primului grup de subiecti si pacientilor din fiecare dintre grupurile clinice. Analiza itemilor a fost realizata separat pentru fiecare grup clinic pentru a identifica itemii din cei 504 care erau in total, care diferentiau in mod semnificativ grupurile clinice intre ele si fata de grupul de subiecti normali. Itemii individuali MMPI indentificati prin aceasta procedura au fost inclusi in scalele clinice ale MMPI-ului.

In incercarea de a valida scalele clinice, fiecare scala (ex. scala de depresie) era administrata noilor grupuri de subiecti normali, subiectilor clinici cu diagnosticul respectiv (depresie) si subiectilor cu alte diagnostice clinice.

Daca diferente semnificative erau gasite intre scorurile celor trei grupuri experimentale, s-a considerat ca scala a fost validata in mod adecvat si astfel era gata pentru utilizarea in diagnosticele diferentiale ale noilor pacienti ale caror simptome nu erau in totalitate cunoscute.