INTRODUCERE Prima formulare a unui concept numit ,,inteligenta emotionala" a fost oferita de Mayer si Salovey. Acesta este prescurtat prin EQ, dar varianta preferata a autorului Daniel Goleman este de IE. Pana in prezent exista 3 modele principale pentru inteligenta emotionala, cu foarte multe variante. Modelul lui Salovey si Mayer este bine inradacinat in traditia inteligentei, definita cu mai bine de un secol in urma prin studiile asupra IQ-ului. Modelul propus de Reuven Bar-On se bazeaza pe studiile sale asupra bunastarii personale. Iar modelul lui Daniel Goleman se concentreaza asupra atingerii performantei in mediul de lucru si asupra capacitatii de conducere organizationale, imbinand teoria IE cu decenii de cercetari privind modelarea competentelor care delimiteaza performerii de varf de oamenii de mijloc. In urma interpretarii gresite ale acestei carti, au luat nastere unele mituri pe care Daniel Goleman doreste sa le spulbere. Unul dintre acestea este ideea gresita potrivit careia EQ ar fi responsabil de pana la 80% din succes. Aceasta concluzie eronata provine din interpretarea unor date care sugereaza ca IQ-ul ar explica aproximativ 20% din succesul in cariera. Aceasta estimare lasa o parte considerabila a succesului fara explicatie, astfel trebuie sa cautam si alti factori care sa explice restul. O alta frecventa interpretare gresita se leaga de aplicarea neglijenta a subtitului editiei in limba engleza a acestei carti si anume ,,Why It Can Matter More Than IQ"- (,,De ce ar putea fi mai importanta decat IQ-ul") la sfere precum succesele academice, in care nu ar trebui folosit fara atente specificari. Forma extrema pe care a luat-o aceasta eroare este mitul potrivit caruia IE conteaza mai mult decat IQ in toate directiile. Inteligenta emotionala trece inaintea IQ-ului in special in acele domenii umane in care intelectul este relativ mai putin relevant pentru obtinere succesului, de exemplu in acelea in care empatia si autocontrolul ar putea reprezenta abilitati mai remarcabile decat cele pur cognitive. Domenii precum: sanatatea, iubirea romantica si relatiile personale. Atunci cand Daniel Goleman a scris ,,Inteligenta emotionala" a pornit de la ideea ca rolul sau era acela a unui ziarist in domeniul stiintei ce relateaza despre o tendinta noua si semnificativa din psihologie, cu accent asupra fuziunii dintre stiinta creierului si studiul emotiilor. PARTEA I-CREIERUL EMOTIONAL CAPITOLUL 1- Pentru ce exista sentimentele? Sociologii subliniaza intaietatea sufletului in fata mintii in momentele cruciale. La bine sau la rau, inteligenta poate sa nu mai aiba nicio importanta atunci cand ii iau locul sentimentele. Toate emotiile sunt impulsuri ce duc la actiune, planuri imediate de abordare a vietii, planuri pe care evolutia le-a intiparit in mintea noastra. Radacina cuvantului emotie este motere, verb din latina care inseamna ,,a misca", plus prefixul ,,e" adica ,,a te da la o parte", sugerand tendinta de actiona este implicita in orice emotie. Aceste emotii duc la fapte, lucru care poate fi cel mai usor observat la animale si copii. Cu noile metode de a patrunde in trup si in creier, cercetatorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emotie pregateste corpul pentru o reactie diferita. Cand te infurii sangele circula mai repede in maini si iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman. Bataile inimii cresc si se degaja hormoni precum adrenalina ceea ce da un plus de energie puternic pentru a actiona in forta. Cand ti-e frica sangele strabate muschii mari (cei de la picioare) si iti este mai usor sa fugi si sa te albesti la fata pentru ca sangele isi opreste cursul. In acelasi timp trupul paralizeaza pentru putin timp pentru a avea timp de a analiza situatia. Circuitele din centrele emotionale ale creierului actioneaza un flux de hormoni care pune corpul in stare de alerta, facandu-l gata sa actioneze, iar atentia se fixeaza asupra amenintarii imediate, astfel, stabilesti ce reactie trebuie adoptata. Cand esti fericit, aceste sentimente inhiba negativitatea si incurajeaza cresterea energiei, linistind ceea ce ar putea genera ganduri de ingrijorare. Fericirea ofera trupului un fel de odihna generala si dispozitia si entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri si de a se stradui pentru o mare varietate de scopuri. Sentimentele de iubire determina o trezire parasimpatica. Acest mod parasimpatic care inseamna o reactie de relaxare, reprezinta un set de reactii ale corpului ce genereaza o stare de calm si multumire care faciliteaza cooperare. Surprinderea, permite marirea razei vizuale si totodata patrunderea luminii in retina in cantitate mai mare, ceea ce ofera informatii suplimentare despre un eveniment neasteptat, facand sa fie mai usor de inteles exact ce se intampla si elaborarea celui mai bun plan de actiune. In intreaga lume, exprimarea dezgustului arata la fel si transmite acelasi mesaj. Asa cum observase Darwin, expresia de dezgust a fetei-este reprezentata prin buza de sus curbata intr-o parte, nasul usor strambat-are la baza gestul primitiv de inchidere a narilor atunci cand apare un miros neplacut sau cel de a scuipa ceva otravit. Tristetea aduce o scadere a energiei si a entuziasmului fata de activitatile vietii, in special fata de divertisment sau fata de alte placeri. Iar prin adancirea ei si intrarea in depresie duce la scaderea metabolismului.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
