Relația dintre cafeina și memoria de lucru

Extras din proiect Cum descarc?

1.Scopul cercetarii
Studiul acesta isi propune sa examineze relatia dintre cantitatea de cafeina consumata si performanta memoriei de lucru. Deoarece exista un numar mic de studii care vizeaza aceste aspecte, consider ca acest studiu contribuie la extinderea datelor cu privire la influenta cafeinei asupra memoriei.
Impactul studiului in plan practic ar consta in oferirea de date empirice ce intaresc rezultatele studiilor existente, oferind totodata suport viitoarelor cercetari cu privire la aceste aspecte.
In plan teoretic, acest studiu ar putea arata relatia pe care o au cele doua constructe, in sens cantitativ, atunci cand o anumita cantitate de cafeina este administrata inaintea unei sarcini ce implica memoria de lucru, cum ar fi encodarea si reactualizarea unui sir de cuvinte.
2.Fundamentare teoretica
Memoria de lucru se refera la capacitatea limitata care intermediaza informatia intre memoria senzoriala si memoria de lunga durata. Capacitate memoriei de lucru este in medie de 7 elemente, dar variaza intre 5 si 9 (Miclea, 1999). Termenul de memorie de lucru se refera la un sistem cerebral ce asigura stocarea temporara si manipularea informatiei necesare pentru realizarea unor sarcini cognitive complexe (Baddeley, 1992).
Cafeina, cel mai cosumat drog psihoactiv din lume (Gilbert, 1984), sporeste experienta subiectiva a concentrarii si a vigilentei (Peeling and Dawson, 2007), care poate explica utilizarea sa pe scara larga in situatii cognitiv exigente (de exemplu, contexte de invatare si de realizare). Cafeina este o substanta ce stimuleaza sistemul nervos central, stimulant ce reduce oboseala si somnolenta. Exista mai multe mecanisme cunscute de actiune ale cafeinei pentru a-i explica efectele. Principalul mecanism este faptul ca blocheaza in mod reversibil actiunea adenozinei asupra receptorului si, prin urmare, previne aparitia somnolentei induse de adenozina. Cafeina stimuleaza, de asemenea, anumite portiuni ale sistemului nervos autonom (A. Nehliga, 1992).
In doze normale, cafeina are efecte variabile asupra memoriei si procesului de invatare, in general imbunatatind timpul de reactie, starea de veghie, puterea de concentrare si coordonarea motorie. (Bolton S, 1981) (Nehlig, 2010). Cantitatea de cafeina necesara producerii acestor efecte variaza de la o persoana la alta, in functie de constructia corporala si de gradul de toleranta (Bolton S, 1981) . 2016). Cafeina poate sa amane sau sa previna somnul si sa imbunatateasca performanta in timpul deprivarii de somn. (Snel J, 2011) Muncitorii care lucreaza in ture au mai putine greseli
cauzate de somnolenta daca consuma cafeina. (K. Ker, 2010). Un review sistematic si o meta-analiza din 2014 au aratat ca utilizarea L-tineinei si cafeinei produce efecte sinergetice psihoactive care promoveaza vigilenta si atentia, cele mai pronuntate efecte fiind in tipul primelor patru ore post-ingerare (Camfield DA, 2014).
Operationalizare: Memoria de lucru: encodarea si reactualizarea unor elemente; capacitate medie
de 7 elemente; proces cu durata scurta
Cafeina- cantitate de cafeina ingerata; numar de tablete de cafeina;
3.Ipoteza/ipotezele cercetarii
Ipoteza acestei cercetari este aceea ca administrand diferite cantitati de cafeina unei persoane, aceasta va avea un scor mai ridicat la un test ce vizeaza performanta memorie de lucru, atunci cand cantitatea de cafeina este mai mare. Ne astepta ca ziua in care participantii nu primeste nici o cantitate de cafeina, scorurile lor ( la un test de reactualizare a unei liste de cuvinte) sa varieze intre 3-5, aceste scoruri avand o tendinda crescatoare in momentul administrarii diferitelor cantitati decafeina: intre 6-8 cuvinte pentru prima cantitate, repectiv 9-12 pentru a doua. Ne astepta ca scorurile sa creasca deoarece, dupa cum putem observa si din literatura de specialitate, memoria de lucuru este imbunatatita in urma consumului de cafeina, deci, si in cazul nostru ar tebui sa apara acest lucru.
4.Metoda de selectie a participantilor (subiectilor)
Participantii au fost alesi cu ajutorul unui mesaj publicat in grupul de discutii al studentilor de la sectiunea Psihologie, anul 1. Populatia la care va fi generalizata concluzia este populatia studentilor de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea Babes-Bolyai, anul 1, forma de invatamant zi, sectiunea romana, specializarea Psihologie. Modalitatea de selectie a esantionului a fost una randomizata. Testul a fost administrat unui numar de 15 de persoane, dintre care 5 persoane de sex masculin si 10 persoane de sex feminin, acestea avand varste cuprinse intre 18-25 de ani.

Fisiere în arhivă (1):

 Relatia dintre cafeina si memoria de lucru.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Nehlig A, Daval JL, Debry G (1992). "Caffeine and the central nervous system: mechanisms of action, biochemical, metabolic and psychostimulant effects". Brain Research. Brain Research Reviews. 17 (2): 139- 70. doi:10.1016/0165-0173(92)90012-B. PMID 1356551.
2. Bolton S, Null G (1981). "Caffeine: Psychological Effects, Use and Abuse" (PDF). Orthomolecular Psychiatry. 10 (3): 202- 211. 3. Nehlig A (2010). "Is caffeine a cognitive enhancer?". Journal of Alzheimer's Disease. 20 Suppl 1: S85- 94. doi:10.3233/JAD-2010-091315. PMID 20182035. 4. Poleszak E, Szopa A, Wyska E, Kukula-Koch W, Serefko A, Wosko S, Bogatko K, Wrobel A, Wlaz P (February 2016). "Caffeine augments the antidepressant-like activity of mianserin and agomelatine in forced swim and tail suspension tests in mice". Pharmacological Reports. 68 (1): 56- 61. doi:10.1016/j.pharep.2015.06.138. PMID 26721352. 5. Snel J, Lorist MM (2011). "Effects of caffeine on sleep and cognition". Progress in Brain Research. 190: 105- 17. doi:10.1016/B978-0-444-53817-8.00006-2. 6. Ker K, Edwards PJ, Felix LM, Blackhall K, Roberts I (May 2010). Ker K (ed.). "Caffeine for the prevention of injuries and errors in shift workers". The Cochrane Database of Systematic Reviews (5): CD008508. doi:10.1002/14651858.CD008508. PMC 4160007. PMID 20464765. 7. Camfield DA, Stough C, Farrimond J, Scholey AB (August 2014). "Acute effects of tea constituents L-theanine, caffeine, and epigallocatechin gallate on cognitive function and mood: a systematic review and meta-analysis". Nutrition Reviews. 72 (8): 507- 22. doi:10.1111/nure.12120. PMID 24946991. 8. Peeling, P., Dawson, B., 2007. Influence of caffeine ingestion on perceived mood states, concentration, and arousal levels during a 75-min university lecture. Advances in Physiology Education 31, 332- 335. 9. Baddeley, A. (1992). Working memory. Science, 255(5044), 556- 559. doi:10.1126/science.1736359