Relația dintre cafeina și memoria de lucru

1.Scopul cercetării

Studiul acesta își propune să examineze relația dintre cantitatea de cafeină consumată și performanța memoriei de lucru. Deoarece există un număr mic de studii care vizează aceste aspecte, consider că acest studiu contribuie la extinderea datelor cu privire la influența cafeinei asupra memoriei.

Impactul studiului în plan practic ar consta în oferirea de date empirice ce întăresc rezultatele studiilor existente, oferind totodată suport viitoarelor cercetări cu privire la aceste aspecte.

În plan teoretic, acest studiu ar putea arăta relația pe care o au cele două constructe, în sens cantitativ, atunci când o anumită cantitate de cafeină este administrată înaintea unei sarcini ce implică memoria de lucru, cum ar fi encodarea și reactualizarea unui șir de cuvinte.

2.Fundamentare teoretică

Memoria de lucru se referă la capacitatea limitată care intermediază informația între memoria senzorială și memoria de lunga durată. Capacitate memoriei de lucru este în medie de 7 elemente, dar variază între 5 și 9 (Miclea, 1999). Termenul de memorie de lucru se referă la un sistem cerebral ce asigură stocarea temporară și manipularea informației necesare pentru realizarea unor sarcini cognitive complexe (Baddeley, 1992).

Cafeina, cel mai cosumat drog psihoactiv din lume (Gilbert, 1984), sporește experiența subiectivă a concentrării și a vigilenței (Peeling and Dawson, 2007), care poate explica utilizarea sa pe scară largă în situații cognitiv exigente (de exemplu, contexte de învățare și de realizare). Cafeina este o substanță ce stimulează sistemul nervos central, stimulant ce reduce oboseala și somnolență. Există mai multe mecanisme cunscute de acțiune ale cafeinei pentru a-i explica efectele. Principalul mecanism este faptul că blochează în mod reversibil acțiunea adenozinei asupra receptorului și, prin urmare, previne apariția somnolenței induse de adenozină. Cafeina stimulează, de asemenea, anumite porțiuni ale sistemului nervos autonom (A. Nehliga, 1992).

În doze normale, cafeina are efecte variabile asupra memoriei și procesului de învățare, în general îmbunătățind timpul de reacție, starea de veghie, puterea de concentrare și coordonarea motorie. (Bolton S, 1981) (Nehlig, 2010). Cantitatea de cafeină necesară producerii acestor efecte variază de la o persoană la alta, în funcție de construcția corporală și de gradul de toleranță (Bolton S, 1981) . 2016). Cafeina poate să amâne sau să prevină somnul și să îmbunătățească performanță în timpul deprivării de somn. (Snel J, 2011) Muncitorii care lucrează în ture au mai puține greșeli

cauzate de somnolență dacă consuma cafeină. (K. Ker, 2010). Un review sistematic și o meta-analiză din 2014 au aratat că utilizarea L-țineinei și cafeinei produce efecte sinergetice psihoactive care promovează vigilența și atenția, cele mai pronunțate efecte fiind în tipul primelor patru ore post-ingerare (Camfield DA, 2014).

Operaționalizare: Memoria de lucru: encodarea și reactualizarea unor elemente; capacitate medie

de 7 elemente; proces cu durată scurtă

Cafeina- cantitate de cafeină ingerată; număr de tablete de cafeina;

3.Ipoteza/ipotezele cercetării

Ipoteza acestei cercetări este aceea că administrând diferite cantități de cafeină unei persoane, aceasta va avea un scor mai ridicat la un test ce vizează performanța memorie de lucru, atunci când cantitatea de cafeină este mai mare. Ne aștepta ca ziua în care participanții nu primește nici o cantitate de cafeină, scorurile lor ( la un test de reactualizare a unei liste de cuvinte) să varieze între 3-5, aceste scoruri având o tendinda crescătoare în momentul administrării diferitelor cantități decafeină: între 6-8 cuvinte pentru prima cantitate, repectiv 9-12 pentru a doua. Ne aștepta ca scorurile să crească deoarece, dupa cum putem observă și din literatura de specialitate, memoria de lucuru este îmbunătățită în urma consumului de cafeină, deci, și în cazul nostru ar tebui să apară acest lucru.

4.Metoda de selecție a participanților (subiecților)

Participanții au fost aleși cu ajutorul unui mesaj publicat în grupul de discuții al studenților de la secțiunea Psihologie, anul 1. Populația la care va fi generalizată concluzia este populația studenților de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, anul 1, forma de învățământ zi, secțiunea română, specializarea Psihologie. Modalitatea de selecție a eșantionului a fost una randomizata. Testul a fost administrat unui număr de 15 de persoane, dintre care 5 persoane de sex masculin și 10 persoane de sex feminin, acestea având vârste cuprinse între 18-25 de ani.