INTRODUCERE.3 CAPITOLUL I. EFECTELE AVORTULUI .6 1.1. Definirea şi caracteristicile stimei de sine.6 1.2. Dimensiuni ale stimei de sine la femeile expuse avortului.12 1.3. Particularităţile sindromul post-avort.15 1.4. Aspecte psihodinamice ale avortului.16 CAPITOLUL II. PARTICULARITATILE SUFERINŢEI DEPRESIVE.20 2.1. Abordarea depresiei.20 2.2. Particularităţile depresiei nevrotice sau psihogene.23 2.3. Caracteristicile psihodinamice şi psihopatologice ale persoanei depresive.29 2.4. Abordări terapeutice ale tulburărilor depresive.38 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII.46 3.1.Obiectivele cercetării.46 3.2. Ipotezele cercetării.46 3.3. Lotul de subiecți.47 3.4. Desfăşurarea cercetării.47 3.5. Prezentarea probelor cantitative utilizate.49 3.6. Descrierea probelor psihologice utilizate.50 3.7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor.52 CONCLUZII.62 BIBLIOGRAFIE.65 ANEXE.66
INTRODUCERE Decizia de a face o întrerupere de sarcină implică o serie de aspecte care țin de moralitate, de punerea sub semnul întrebării a relației cu partenerul, de reacțiile anturajului sau de istoria de viață a persoanei. Un studiu din dosarele medicale ale pacienţilor au arătat că femeile care au avut avorturi au fost 160 la sută mai predispuse decât celelalte femeile să fie spitalizate pentru tratament psihiatric în primele 90 de zile după avort sau după naștere. Rata de tratament psihiatric a rămas semnificativ mai mare pentru cel puţin patru ani. Prin urmare la acestea s-au evidențiat frecvent probleme legate de sănătate. Într-un studiu recent în Buffalo mai mult de 400 de femei au fost afectate doi ani după ce a avut un avort, şi s-a constatat că numai şapte din zece s-au bucurat pentru decizia lor, 12% au fost nesigure, şi 19% regretă. (Raportul din Vest 1998) Avortul este un fenomen complicat ce necesită o aprofundare mai delicată. Se pot expune diverse argumente și dezbateri privind efectele acestuia în viața unei femei. O problemă mai simțită care nu a fost explorată suficient rămîne totuși a fi urmările sindromului post-avort. Prin lucrarea dată tind să examinez efectele psihologice şi fiziologice ale avortului, pe care femeile le-au avut, mai târziu în viață. Deci nu mă voi axa complet pe explorarea dezbaterii privind avortul, întrucât astfel aș putea favoriza apariția prejudecăților indiferent de contextul și scopul urmărit. Prin teză, voi examina complicaţiile fizice şi problemele care rezultă din avorturi. Deasemenea voi examina, acest mister al sindromului post avort şi simptomele acestuia, cauzele, criterii şi tratamente, pentru tulburarea în sine. La fel voi face apel la stima de sine, cum influențează aceasta, alegerea făcută în legătură cu decizia de a face avort, consecințele( emoționale, fizice, cognitive) manifestate atât la femeile necăsătorite, cât și cele căsătorite, depresia de mai apoi. La final voi deduce rezultatele obținute și voi face o analiză calitativă și cantitativă a datelor. Obiectul: Îl constituie efectele psihologice ale avortului, stima de sine și depresia la femeile expuse avortului. Scopul: Constă în determinarea influenţei efectelor avortului asupra nivelului stimei de sine și depresiei la femei. Obiectivele: Prin această cercetare am urmărit atingerea următoarelor aspecte: 1. Analiza abordărilor teoretice ale efectelor avortului, stimei de sine și depresiei la femeile expuse fenomenului dat 2. Identificarea şi analiza defensei cognitive a participanţilor din cele două condiții experimentale 3. Investigarea diferenţelor între cele două tipuri de participanţi pe dimensiunea depresie. 4. Evidenţierea diferențelor dintre cele două cetegorii de participanţi la nivelul stimei de sine. 5. Determinarea unor posibile corelaţii între dimensiunile psihologice investigate. 6. Evaluarea cantitativă și calitativă a rezultatului cercetării. 7. Formularea concluziilor generale în baza datelor obținute. Ipotezele : 1. Presupunem că nivelul defensei cognitive a celor două categorii de participanţi este diferit, gradul defensei participanţilor necăsătoriţi fiind mai mare decât cel al participanţilor căsatoriţi. 2. Presupunem că există o diferență semnificativă între cele două categorii de participanți privind depresia. 3. Există diferenţe între cele două categorii de participanţi la nivelul stimei de sine. 4. Considerăm că există o corelație între defensa cognitivă și dimensiunea privind depresia Metodele de investigație: În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metodele: a) examinarea surselor teoretice, a conceptelor şi analiza teoretică. b) Stabilirea obiectivelor, ipotezelor, alegerea probelor psihologice, selecția subiecților. c) Testul/Chestionarele: 1) Chestionarul de diagnosticare a stărilor depresive (Beck) 2) Scala de autoevaluare a depresiei Zung 3) Proba de evaluare a stimei de sine Rosenberg 4) Scala de evaluare a mecanismelor cognitive de apărare (S.E.M.C.A.) d) metode statistice – analiza statistică, calitativă, cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. e) Concluzii finale. Baza experimentală Participanţii au fost selectaţi, prin acordul acestora în condiţii de confidenţialitate referitoare la identitate şi rezultatul cercetării. Acţiunile experimentale au fost întreprinse pe un eşantion de 30 de femei căsătorite şi 30 de femei necăsătorite între vîrsta de 25/40 ani. Termeni-cheie : avort, stimă de sine, depresie, defensă Structura cercetării : Lucrarea se constituie din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie şi anexe.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.