Tipologia Teoriilor

Introducere

Interpretarile oferite de unele teorii, ca si cele generate de religii si ideologii, asimilate devin sisteme de referinta pentru oameni; deliberat sau nedeliberat, ele sunt folosite pentru aprecierea situatiilor si pentru orientarea manifestarilor.

Daca acceptam posibilitatea ca teoriile sa influenteze capacitatile de a se manifesta, este important ca oamenii sa dispuna de teorii cu posibilitati explicative cât mai mari; limitele teoriilor produc si limitele ce se manifesta în capacitatea lor de a actiona.

Cercetarea teoretica este cea care da conul de posibilitati al cercetarilor aplicative, progresele în cercetarea teoretica sunt cele care pot oferi oamenilor orizonturi cât mai bune pentru orientarea deciziilor lor.

Lucrarea de fata încearca sa vina în sprijinul comandantilor de subunitati (dar si a studentilor militari-acelor care doresc sa devina viitori comandanti), în vederea constientizarii de catre acestia a imaginii de sine raportata la profesia de ofiter, dezvoltarea si cristalizarea personalitatii ofiterului modern cu sfere largi de cunoastere a socio-umanului.

Pentru relevarea celor spuse anterior am structurat lucrarea pe trei capitole, organizate la rândul lor pe subcapitole si paregrafe, cu un set final de conclizii si propuneri, anexe si bibliografie consultata.

Astfel, primul capitol contine doua subcapitole si anume: un ansamblu al teoriilor despre “eu” , pentru a putea face o initiere si o cunoastere profunda a nasterii si evolutiei imaginii de sine, din mai multe perspective sistemice (neuro-psihologica, psihanalitica), iar în cel de-al doilea subcapitol am prezentat concepte ale “eului” si o consolidare a pozitiei imaginii de sine în viata si personalitatea individului.

În cel de-al doilea capitol, am prezentat imaginea de sine raportata la profesia de ofiter si rolul acesteia în formarea personalitatii ofiterului. În formarea acestei personalitati m-am axat pe formarea si constientizarea identitatii sociale si personale a ofiterului, pe un model al comandantului eficient si pe personalitatea morala a acestuia care în armetelt moderne are o importanta deosebita pentru individ în formarea si consolidarea relatiilor interpersonale în mediul militar cât si în mediul civil.

În capitolul trei, cel mai important al lucrarii, am realizat o investigatie a rolului imaginii de sine în formarea personalitatii ofiterului, prin intermediul unei anchete pe baza de chestionar, întarita de o analiza de continut a unei compuneri redactate de subiecti cu privire la modul cum se vad si sunt în calitate de comandant-ofiter so tot ceea ce implica aceasta meserie. Aportul cantitativ al chestionarului am dori sa fie dublat de aportul calitativ al instrumentului proiectiv folosit.

Concluziile si propunerile capitolului patru vin sa consolideze ipotezele cercetarii sau sa le nege si pe care le consideram deosebit de utile pentru îmbunatatirea si eficientizarea activitatii ofiterului si nu numai.

Suntem constienti de faptul ca, înca multe aspecte posibile de abordat au ramas netrate. Speram, totusi, ca aceasta lucrare sa sensibilizeze asupra problemei si sa ofere comandantilor o viziune mai ampla asupra locului si rolului pe care îl au în cadrul subunitatii.

Capitolul I. Ansamblul teoriilor

Eul sau sinele ideal este întretinut de raportarea imaginii de sine la valorile acceptate si considerate de importanta si se implica în reverii, dorinte de autoformare ca personalitate. Allport spune ca eul este un fel de nucleu al fiintei noastre si joaca un rol important în constiinta si personalitatea individului, reprezentând modul în care o persoana se traieste pe sine , adica felul in care este, simte ca este si aspira sa fie . Eul este nucleul identitatii in care se implica sinele corporal , inclusiv identitatea sexuala , dar si identitatea familiala prin care se acorda numele (identitatea sociala). Exista o implicatie in viata culturala prin educatie care ofera identitatea culturala si profesionala , care ambele se implica la rândul lor în statutul si rolul social la un anumit nivel la care se constitue competitiile existentiale ale personalitatii . La toate acestea se adauga sinele moral si cel al valorilor psihice disponibile.