Tulburarea de personalitate borderline

Extras din proiect Cum descarc?

Tulburarea de Personalitate Borderline se caracterizeaza printr-un pattern pervaziv de instabilitate in relatiile interpersonale, a imaginii de sine, a afectivitatii si implusivitate crescuta. Semnele clinice ale tulburarii includ incapacitatea de autoreglare emotionala, impulsuri agresive, auto-vatamare repetata si tendinte suicidare cronice, care fac ca acesti pacienti sa apeleze frecvent la serviciile medicale. Factorii cauzali sunt cunoscuti doar partial, insa factorii genetici si evenimentele adverse din copilarie, cum ar fi abuzul fizic si sexual, contribuie la dezvoltarea tulburarii.
Terapia dialectic comportamentala si programele psihodinamice ale spitalelor psihiatrice sunt tratamente eficiente pentru pacientii care sufera de aceasta tulburare, iar terapia medicamentoasa poate reduce depresia, anxietatea si impulsurile agresive. Sunt necesare mai multe cercetari pentru intelegerea si gestionarea acestei afectiuni clinice. Strategiile actuale se concentreaza pe bazele neurobiologice ale tulburarii si pe dezvoltarea unor clinici mai bune si mai eficiente din punct de vedere al costurilor. 
-  Epidemiologie
BPD este o tulburare mentala serioasa care afecteaza 1-2% din populatia generala, pana la 10% din pacientii cu probleme psihice in regim ambulatoriu si 20% dintre pacientii internati. Tulburarea este caracterizata de o deficienta psihosociala severa si o rata mare de mortalitate din cauza suicidului - pana la 10% dintre pacientii se sinucid, o rata de aproape 50 de ori mai mare decat in populatia generala. Studiile arata ca tulburarea a fost diagnosticata predominant la femei 70-75% din cazuri. Intre 9-28% dintre persoanele care se sinucid, au o tulburare de personalitate diagnosticabila, iar 55% dintre cei care au tentative BPD este pe primul loc (Joiner et al., 2005). Aproximativ 50% dintre pacientii cu BPD, au cel putin o tentativa suicidara severa. Istoricul de tentativa anterioara este un predictor mai puternic al reusitei decat in orice alta categorie diagnostica (65% vs. 33% MDD) Suicid reusit intre 6-10% dintre pacienti (Lieb et al., 2004)
-  Diagnostic
Conform DSM-5 tulburarea de personalitate Borderline este un subtip al tulburarilor de personalitate, caracterizata de un pattern pervaziv de instabilitate care debuteaza la varsta de adult tanar se manifesta in diverse situatii si indeplineste 5 sau mai multe din urmatoarele criterii organizate in functie de cele patru domenii in care pot sa apara: 
Criteriul Afectiv (1) instabilitate afectiva (disforie episodica intensa; iritabilitate sau anxietate care dureaza de regula cateva ore si rar cateva zile); (2) Sentiment cronic de vid interior; (3) manie intensa si nemotivata sau dificultatea de a o controla;
Criteriul cognitiv (4) tulburari de identitate: instabilitatea persistenta a imaginii de sine; (5) ideatie paranoida tranzitorie sau simptome disociative severe legate de stres.
Criteriul comportamental (6) impulsivitate in cel putin 2 contexte potential autodistructive (cheltuieli, relatii sexuale, abuz de substante, mancat compulsiv, condus imprudent, alimentatie compulsiva); (7) comportament suicidar recurent sau amenintari cu suicidul sau comportament automutilant;
Criteriul interpersonal (8) eforturi sustinute de a evita abandonul real sau imaginar; (9) tipar de relatii interpersonale intense si instabile -  alternare intre idealizare si devalorizare; 
-  Comorbiditati
Pacientii cu tulburari de personalitate Borderline indeplinesc, in general, criteriile DSM pentru alte boli psihice. In ceea ce priveste tulburarile axei I, depresia majora,consumul de substante, tulburarea de stres post-traumatic, alte tulburari de anxietate si tulburarile alimentare sunt comune la acesti indivizi. 41- 83% dintre pacientii cu BPD raporteaza un istoric de depresie majora si o prevalenta in viata pentru alte tulburari comune axei I a fost de 12- 39% pentru distimie, 10- 20% pentru tulburare bipolara, 64- 66% pentru consum de substante, 46- 56% pentru PTSD, 23- 47% pentru fobie sociala, 16- 25% pentru tulburari obsesiv-compulsive, 31- 48% pentru tulburari de panica si 29- 53% pentru orice tulburare alimentara. In ceea ce priveste tulburarile axei II, tulburarile de personalitate evitanta cu o prevalenta de 43- 47%, dependenta 16- 51% si paranoida 14- 30% sunt cele mai frecvent diagnosticate conditii comorbide.

Fisiere în arhivă (1):

 Tulburarea de personalitate borderline.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Washington, DC: Author.
Bateman, A., & Fonagy, P. (2008). 8-year follow-up of patients treated for borderline personality disorder: Mentalization-based treatment versus treatment as usual. American Journal of Psychiatry, 165, 631-  638. doi:10.1176/appi.ajp.2007.07040636
De la Fuente JM, Lotstra F. A trial of carbamazepine in borderline personality disorder. Eur Neuropsychopharmacol 1994; 4: 479- 86. 
Frankenburg FR, Zanarini MC. Divalproex sodium treatment of women with borderline personality disorder and bipolar II disorder: a double-blind placebo-controlled pilot study. J Clin Psychiatry 2002; 63: 442- 46. 
Goldberg SC, Schulz SC, Schulz PM, Resnick RJ, Hamer RM, Friedel RO. Borderline and schizotypal personality disorders treated with low-dose thiothixene vs placebo. Arch Gen Psychiatry 1986; 43: 680- 86. 
Hollander E, Allen A, Lopez RP, et al. A preliminary double-blind, placebo-controlled trial of divalproex sodium in borderline personality disorder. J Clin Psychiatry 2001; 62: 199- 203. 
Levy, K. N., Meehan, K. B., Kelly, K. M., Reynoso, J. S., Weber, M., Clarkin, J. F., & Kernberg, O. F. (2006). Change in attachment patterns and reflective function in a randomized control trial of transference focused psychotherapy for borderline personality disorder. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 74, 1027- 1040. doi:10.1037/ 0022-006X.74.6.1027
Lieb, K., Zanarini, M. C., Schmahl, C., Linehan, M. M., & Bohus, M. (2004). Borderline personality disorder. The Lancet, 364(9432), 453-461.
Linehan, M. M. (1993). Cognitive behavioral treatment of borderline personality disorder. New York, NY: Guilford Press
McGlashan TH, Grilo CM, Skodol AE, et al. The Collaborative Longitudinal Personality Disorders Study: baseline axis I/II and II/II diagnostic co-occurrence. Acta Psychiatr Scand 2000; 102: 256- 64.
Messer, S. B., & Abbass, A. A. (in press). Evidence-based psychodynamic therapy with personality disorders. In J. Magnavita (Ed.), Evidence based treatment of personality dysfunction: Principles, methods and processes. Washington, DC: American Psychological Association.
Miller Alec, L., Rathus Jill, H., & Linehan Marsha, M. (2007). Dialectical behavior therapy: treatment stages, primary targets, and strategies. Dialectical behavior therapy with suicidal adolescents, 38-70.
Neacsiu, A.D. & Bohus, Martin & Linehan, Marsha. (2015). Dialectical behavior therapy skills: an intervention for emotion dysregulation. Handbook of emotion regulation. 2. 491-508.
Oldham JM, Skodol AE, Kellman HD, et al. Comorbidity of axis I and axis II disorders. Am J Psychiatry 1995; 152: 571- 78.
Skodol AE, Gunderson JG, Pfohl B, Widiger TA, Livesley WJ, Siever LJ. The borderline diagnosis I: psychopathology, comorbidity, and personality structure. Biol Psychiatry 2002; 51: 936- 50. 
Skodol AE, Siever LJ, Livesley WJ, Gunderson JG, Pfohl B, Widiger TA. The borderline diagnosis II: biology, genetics, and clinical course. Biol Psychiatry 2002; 51: 951- 63. 
Swartz MS, Blazer D, George L, Winfield I. Estimating the prevalence of borderline personality disorder in the community. J Personal Disord 1990; 4: 257- 72.