Tulburarea de personalitate borderline

Tulburarea de Personalitate Borderline se caracterizează printr-un pattern pervaziv de instabilitate in relatiile interpersonale, a imaginii de sine, a afectivitatii si implusivitate crescuta. Semnele clinice ale tulburării includ incapacitatea de autoreglare emotionala, impulsuri agresive, auto-vătămare repetată și tendințe suicidare cronice, care fac ca acești pacienți să apeleze frecvent la serviciile medicale. Factorii cauzali sunt cunoscuți doar parțial, însă factorii genetici și evenimentele adverse din copilărie, cum ar fi abuzul fizic și sexual, contribuie la dezvoltarea tulburării.

Terapia dialectic comportamentala și programele psihodinamice ale spitalelor psihiatrice sunt tratamente eficiente pentru pacienții care sufera de aceasta tulburare, iar terapia medicamentoasă poate reduce depresia, anxietatea și impulsurile agresive. Sunt necesare mai multe cercetări pentru înțelegerea și gestionarea acestei afecțiuni clinice. Strategiile actuale se concentrează pe bazele neurobiologice ale tulburării și pe dezvoltarea unor clinici mai bune și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

- Epidemiologie

BPD este o tulburare mentala serioasa care afecteaza 1-2% din populatia generala, până la 10% din pacienții cu probleme psihice in regim ambulatoriu și 20% dintre pacienții internați. Tulburarea este caracterizată de o deficiență psihosocială severă și o rată mare de mortalitate din cauza suicidului - până la 10% dintre pacienții se sinucid, o rată de aproape 50 de ori mai mare decât în populația generală. Studiile arata ca tulburarea a fost diagnosticata predominant la femei 70-75% din cazuri. Intre 9-28% dintre persoanele care se sinucid, au o tulburare de personalitate diagnosticabila, iar 55% dintre cei care au tentative BPD este pe primul loc (Joiner et al., 2005). Aproximativ 50% dintre pacientii cu BPD, au cel putin o tentativa suicidara severa. Istoricul de tentativa anterioara este un predictor mai puternic al reusitei decat in orice alta categorie diagnostica (65% vs. 33% MDD) Suicid reusit intre 6-10% dintre pacienti (Lieb et al., 2004)

- Diagnostic

Conform DSM-5 tulburarea de personalitate Borderline este un subtip al tulburarilor de personalitate, caracterizata de un pattern pervaziv de instabilitate care debuteaza la varsta de adult tanar se manifesta in diverse situatii si indeplineste 5 sau mai multe din urmatoarele criterii organizate in functie de cele patru domenii in care pot sa apara:

Criteriul Afectiv (1) instabilitate afectiva (disforie episodica intensa; iritabilitate sau anxietate care dureaza de regula cateva ore si rar cateva zile); (2) Sentiment cronic de vid interior; (3) manie intensa si nemotivata sau dificultatea de a o controla;

Criteriul cognitiv (4) tulburari de identitate: instabilitatea persistenta a imaginii de sine; (5) ideatie paranoida tranzitorie sau simptome disociative severe legate de stres.

Criteriul comportamental (6) impulsivitate in cel putin 2 contexte potential autodistructive (cheltuieli, relatii sexuale, abuz de substante, mancat compulsiv, condus imprudent, alimentatie compulsiva); (7) comportament suicidar recurent sau amenintari cu suicidul sau comportament automutilant;

Criteriul interpersonal (8) eforturi sustinute de a evita abandonul real sau imaginar; (9) tipar de relatii interpersonale intense si instabile - alternare intre idealizare si devalorizare;

- Comorbiditati

Pacienții cu tulburări de personalitate Borderline îndeplinesc, în general, criteriile DSM pentru alte boli psihice. În ceea ce privește tulburările axei I, depresia majoră,consumul de substante, tulburarea de stres post-traumatic, alte tulburări de anxietate și tulburările alimentare sunt comune la acești indivizi. 41- 83% dintre pacienții cu BPD raportează un istoric de depresie majoră și o prevalența in viata pentru alte tulburări comune axei I a fost de 12- 39% pentru distimie, 10- 20% pentru tulburare bipolara, 64- 66% pentru consum de substanțe, 46- 56% pentru PTSD, 23- 47% pentru fobie socială, 16- 25% pentru tulburări obsesiv-compulsive, 31- 48% pentru tulburări de panică și 29- 53% pentru orice tulburare alimentară. În ceea ce privește tulburările axei II, tulburările de personalitate evitanta cu o prevalenta de 43- 47%, dependenta 16- 51% și paranoida 14- 30% sunt cele mai frecvent diagnosticate condiții comorbide.