INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I CURRICULUM EDUCATIONAL - CONCEPT INTEGRATOR AL PROCESULUI DE INVATAMANT .. I.1.Conceptul de curriculum .. I.2. Sistemul principiilor generale de elaborare a curriculumului scolar ... I.3. Domenii curriculare . I.3.1.Tipuri de curriculum . I.3.2.Medii curriculare .. I.3.3.Cicluri curriculare I.3.4. Arii curriculare . I.4. Documente si suporturi curriculare . I.4.1.Structura anului scolar . I.4.2.Planul cadru de invatamant . I.4.3.Programele scolare .. I.4.4. Manuale scolare si alte suporturi utilizate in activitatea scolara CAPITOLUL II TEORIA PROIECTARII PEDAGOGICE A PROCESULUI DE INVATAMANT II.1.Conceptul de proiectare pedagogica . . . II.2. Proiectarea traditionala sau didacticista . II.3. Proiectarea curriculara ... II.4. Exigentele proiectarii curriculare ... II.5. Niveluri si tipuri ale proiectarii didactice .. II.5.1. Proiectarea pedagogica a activitatii anuale . Proiectarea pedagogica a activitatii semestriale . Proiectarea secventiala- pe unitati de invatare) ... II.5.4. Proiectarea lectiei . CAPITOLUL III PROIECTAREA INTERDISCIPLINARA A CONTINUTURILOR IN CICLUL PRIMAR Interdisciplinaritatea - nivel al intergrarii curriculare ... Nivelurile integrarii curriculare . . Interdisciplinaritatea si proiectarea continuturilor la ciclul primar .. Valente formative ale proiectarii interdisciplinare III.2.1. Proiectarea tematica .. Jocul didactic interdisciplinar.. . Proiectarea interdisciplinara si dezvoltarea competentei sociale .. III,2,4, Aspecte ale proiectarii interdisciplinare care motiveaza elevii pentru lectura unor carti adecvate varstei ... III.2.5. Aspecte ale proiectarii interdisciplinare la disciplinele din aria curriculara Om si societate . CAPITOLUL IV IMPACTUL PROIECTARII INTEGRATE A CONTINUTURILOR ASUPRA EFICIENTEI INVATARII LA CICLUL PRIMAR, DIN PERSPECTIVA PROFESORULUI .. IV.1. Delimitarea problematicii cercetarii .. IV.2. Motivarea alegerii temei si formularea ipotezei de lucru .. IV.3. Designul cercetarii . IV.3.1. Scopul, obiectivele, locul si durata cercetarii 57 IV.3.2. Ipotezele specifice si variabilele cercetarii 57 IV.3.3. Metodele si instrumentele de cercetare . 58 IV.3.4. Esantionul de participanti .. 59 IV.3.5. Esantionul de continut ... 60 IV.4. Etapele cercetarii .. 60 IV.4.1.Etapa pre-experimentala .. 60 IV.4.2. Etapa experimentului formativ. Descriere generala ... 61 IV.4.3 Etapa post-experimentala 61 IV.5. Concluziile cercetarii . 64 IV.6. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari . 65 IV.7. Limitele si alte vulnerabilitati ale cercetarii .. 65 IV.8. Modalitati de diseminare a rezultatelor . 65 IV.9. Deschideri spre alte teme de cercetare .. 66 CONCLUZII SI RECOMANDARI EDUCATIONALE ... 67 BIBLIOGRAFIE ANEXE
INTRODUCERE Elevii vin la scoala ca sa invete. De aceea este important sa vedem care sunt caracteristicile invatarii si cum ar putea ea sa se produca mai bine, astfel incat sa-i sprijine pe tineri in drumul lor catre succes. In ultimii ani s-a produs o concentrare a atentiei si a preocuparilor dinspre centrarea pe structura formala, institutionalizata a educatiei - scolaritatea - catre procesul mai vast al invatarii. Este nevoie de o noua abordare in acest sens, de vreme ce dupa aparitia Internetului si a mediilor digitale, scoala se confrunta cu cele mai mari oportunitati, dar si cu cele mai mari amenintari din istoria ei ca institutie sociala. Niciodata nevoia de invatare nu a fost mai mare ca acum, cand sansele unui individ pe piata muncii, dar si ale unei firme pe pietele comerciale depind direct proportional de posesia si exploatarea unor cunostinte, de capacitatea de a invata rapid noi tehnologii si de a intelege caracteristicile mediului in care opereaza. Pe de alta parte, invatarea se poate face, tot mai mult in afara scolii. Inainte, a merge la scoala si a invata erau sintagme aproape identice. Acum este mult mai multa informatie pe Internet decat la scoala, aceleasi cursuri se pot gasi pe sute de site-uri, iar accesul la resursele de invatare este mult mai rapid prin tehnologiile informatiei si comunicarii decat prin intermediul scolii. A construi si a da in folosinta mai multe scoli, cu mai multi profesori, cu un curriculum nou, desi sunt lucruri necesare si importante, ele nu conduc in mod automat catre rezultate performante la nivelul invatarii. Invatarea nu are loc numai in scoli.Cea mai mare parte a invatarii in societatile contemporane pare a se petrece, de fapt, in afara scolii. Familiile, comunitatea, ,,grupurile de egali", si mai ales mass-media constituie intr-o masura tot mai semnificativa medii de invatare. Cultura, considerata principalul castig al umanitatii, care trebuie transmis prin educatie, si-a largit foarte mult semnificatia si - in plus - si-a schimbat accentele, de la cultura de tip academic catre cea de tip functional, de la cultura scrisa catre cea de tip oral si audio-vizual, de la predominanta monoculturalitatii catre deschiderea interculturala etc. Conceptul de invatare a capatat noi semnificatii si datorita preocuparilor unor organizatii internationale, care, prin proiectele si activitatile derulate, au propus unele documente de referinta in acest sens. Astfel, putem aminti Raportul catre UNESCO privind Educatia in secolul XXI coordonat de Jacques Delors (2000). Pentru versiunea in limba romana a acestui raport se poate consulta Comoara launtrica, aparuta la Editura Polirom. De asemenea, referinte apar si in Conventia privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru Toti redactate sub coordonarea UNICEF (2010). Conform acestor documente mai sus mentionate, educatia de baza pentru toti este, in acelasi timp, un drept si o necesitate. In Demersuri integrate in invatatantul primar, versiunea pdf, se arata ca in studiul UNSECO (2008) sunt introdusi asa-numitii piloni ai invatarii. Acesti patru piloni ai invatarii, ar fi: 1. A invata sa stii / sa cunosti Aceasta atitudine fata de invatare presupune stapanirea instrumentelor cunoasterii - instrumentele esentiale ale invatarii pentru comunicare si exprimare orala, citire, scris, socotit si rezolvare de probleme; a poseda in acelasi timp o cunoastere vasta, dar si aprofundata a unor domenii principale. De asemenea, invatarea presupune a intelege drepturile si obligatiile specifice unei societati democratice. Cel mai important aspect al acestui pilon este considerat insa a invata sa inveti. Metodologia invatarii devine mai importanta decat continutul in sine in contextul in care cunostintele sunt dobandite prin experiente. 2. A invata sa faci A invata sa faci inseamna a-ti insusi deprinderile necesare pentru a practica o profesie si a-ti insusi competentele psihologice si sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate diverselor situatii de viata. In egala masura, inseamna a te integra in viata sociala si in lumea muncii, participand la pietele locale si globale. A invata presupune si a folosi instrumentele tehnologiilor avansate, si a-ti satisface nevoile de baza si a actiona pentru imbunatatirea calitatii vietii personale si sociale. 3. A invata sa muncesti impreuna A invata sa muncesti impreuna se identifica cu acceptarea interdependentei, ca pe o caracteristica a mediilor sociale contemporane. De asemenea, munca impreuna inseamna a preveni si a rezolva conflictele.A lucra impreuna cu ceilalti pentru atingerea unor obiective comune, respectand identitatea fiecaruia se completeaza cu participarea activa la viata si conducerea comunitatii pentru realizarea porsonala, pentru a crea o familie sanatoasa si armonioasa si pentru starea de bine in grupul social de apartenenta. 4. A invata sa fii A invata sa fii tine de dezvoltarea personala a individului si presupune achizitii si abilitati pentru a fi capabil sa actionezi autonom si creativ in diverse situatii de viata. A invata sa fii-inseamna a manifesta gandire critica si responsabilitate, dar si a valoriza cultura si a depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacitati intelectuale, fizice, culturale. In acelasi timp a manifesta simt etic si a actiona pentru mentinerea unui climat de pace si intelegere. Alaturi de cei patru piloni din raportul lui Delors, Shaeffer si colaboratorii (in https://edict.ro/abordarea-de-tip-integrat-a-continuturilor-invatarii/) adauga inca unul: a cunoaste, a reflecta si a actiona asupra realitatii, a o adapta si a o transforma. Acest demers pune accentul pe a proteja mediul inconjurator si a actiona pentru o societate non- discriminatorie. Aceast pilon al invatarii a fost gandit pentru a dezvolta solidaritatea si coeziunea sociala.
Albulescu, I., Catalano, H., (coord.), (2014). Aspecte teoretice si practice ale educatiei si formarii in scoala contemporana. Cluj-Napoca: Editura Eikon. Albulescu, I., Catalano, H., (2019). Sinteze de pedagogia invatamantului primar - ghid de pregatirea examenelor de titularizare, definitivat si gradul didactic II. Bucuresti: Didactica Publishing House. Bocos M. (2007). Teoria si practicarea cercetarii pedagogice. Cluj-Napoca: Editura Casa Cartii de Stiinte. Bocos, M. (f.a.). Teoria si metodologia curriculumului - suport de curs pentru anul I, specializarea Pedagogia invatamantului primar si prescolar, in http://docshare01.docshare.tips/files/15999/159998077.pdf, consultat in 19.06.2020. Bocos, M., Jucan, D. (2013) in https://ro.scribd.com/doc/174714267/Musata-Bocos-Dana- Jucan-Fundamentele-Pedagogiei-Teoria-Si-Metodologia-Curriculum-ului, consultat in 13.06.2020. Cerghit, I., (2006). Metode de invatamant. Iasi: Editura Polirom. Cerghit I., Radu I.T., Popescu E., Vlasceanu L. (1997). Didactica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. Chis, V., Bocos, M., Baciu, C., (2001), Pedagogie: suporturi pentru formarea profesorilor, Cluj Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana. Cretu, E., (1999), Psihopedagogia invatamantului primar, Bucuresti: Editura Aramis. Cristea, S. (1996), Pedagogie generala: managementul educatiei, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. Cristea, I., (2000), Dictionar de pedagogie, Bucuresti: Editura Litera International. Cristea, S., (2001), Pedagogie generala - Curs pentru imvatarea deschisa la distanta - IDD. Cucos, C. (coord.), (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Iasi: Editura Polirom. Cucos, C., (2009), Psihopedagogie, Bucuresti: Editura Polirom. Delors, J., (2000), Comoara launtrica, Iasi: Editura Polirom. Dewei, I., (1902), Copilul si curriculumul, Chicago: University of Chicago Press. Drake, S. M., (1993), CreatingIntegrated Curriculum, Corwin Press. Golu P., Zlate M., Varga E. (1994). Psihologia copilului. Bucuresti: Editura PRA. Jinga, I., Negret, I., (1992). Inspectia scolara, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. Nicola, I., (1992). Pedagogie. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica R.A. Oprea, C. L., (2008). Strategii didactice interactive. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica. Potolea, D., Manolescu, M., (2006). Teoria si metodologia curriculumului. Proiectul pentru Invatamantul Rural, MEC-PIR. Shaeffer, S., (2019), in#MCIN #culturadata #CNMC2019 #managementcultural #UNESCO #UNESCOCDIS, consultat in 19.06.2010. Vaideanu, G., (1998). Educatia la frontiera dintre milenii. Bucuresti: Editura Politica. Vlasceanu, L., Cerghit, I, (1988). Curs de pedagogie. Bucuresti: Editura Universitatea din Bucuresti. - ** (2011). Legea Educatiei Nationale nr.1/2011. - ** (2013). Ordin nr. 3418/2013 privind aprobarea programelor scolare pentru invatamantul primar, clasa pregatitoare, clasa I si clasa a II-a. - ** (2014).Ordin nr. 5003/02.12.2014 privind aprobarea programelor scolare pentru invatamant primar, clasele a III-a si a IV-a - ** (2014). Repere pentru proiectarea si actualizarea curriculumului national, elaborat in cadrul proiectului Curriculum relevant, educatie deschisa pentru toti - CRED, cod SMIS 2014+: 118327 - ** Metodologia privind elaborarea si aprobarea curriculumului scolar - planuri-cadru de invatamantsi programe scolare, (aprobata prin ordinul ministrului educatieinationale nr. 3593/ 18.06.2014). Disponibila la adresa http://www.ise.ro/metodologie-privind-elaborarea- si-aprobareacurriculumului-scolar (accesata in 10 ianuarie 2019) Reviste si articole consultate pe internet: www.edu.ro, consultat in 19.12.2019. www.curriculumul.ro, consultat in 17. 05. 2020. https://ro.scribd.com/doc/.../Constributia-Metodelor-Interactive-de-Grup, consultat in 17. 05 2020. https://www.edu.ro/sites/default/files/DPC_31.10.19_consultare.pdf, consultat in 17. 06 2020. https://www.unicef.org/romania/ro/documents/conven%C5%A3ia-na%C5%A3iunilor-unite- cu-privire-la-drepturile-copilului, consultat in 19. 07.2020.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
