Introducere Incepand cu luna iunie 2019, 187 de state membre ale Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) au adoptat Declaratia Centenarului pentru viitorul muncii, chemand Organizatia sa continue ,,cu vigoare neintrerupta mandatul sau constitutional pentru justitie sociala, dezvoltand in continuare abordarea centrata pe oameni. spre viitorul muncii, care pune drepturile lucratorilor si nevoile, aspiratiile si drepturile tuturor oamenilor in centrul politicilor economice, sociale si de mediu". Mai putin de un an mai tarziu, boala coronavirus 2019 (COVID-19) a scufundat lumea intr-o criza de anvergura si scara fara precedent, care a facut ca imperativele prevazute in Declaratia Centenarului sa fie si mai urgente, deoarece comunitatea internationala se angajeaza intr-un efort colectiv. pentru a aborda impactul devastator al pandemiei asupra oamenilor. Desi restabilirea sanatatii globale ramane prioritatea maxima, nu se poate nega ca masurile stricte necesare au provocat socuri economice si sociale masive. Odata cu prelungirea blocarii, carantinei, distantarii fizice si a altor masuri de izolare pentru a suprima transmiterea virusului, economia globala se deplaseaza intr-o recesiune. Pe masura ce lanturile de aprovizionare se dezintegreaza, sectoarele intregi se prabusesc si intreprinderile se inchid, din ce in ce mai multi lucratori se confrunta cu perspectiva somajului, a pierderii veniturilor si a mijloacelor de trai, in timp ce multe intreprinderi mici sunt in pragul falimentului. De prea multe ori, indiferent de locul in care locuiesc, lucratorii si familiile lor nu au sprijin de venit si protectie sociala pentru a-i impiedica sa cada in saracie. Economii in curs de dezvoltare, care au deja niveluri ridicate de saracie in munca si infrastructura si serviciile sociale slabe sau absente, se confrunta cu provocari deosebit de presante in lupta impotriva pandemiei. Pandemia coronavirus reprezinta o provocare colectiva fara precedent la dreptul la viata si la sanatate pentru persoanele care traiesc in Uniunea Europeana (UE). Masurile largi pe care guvernele statelor membre le pun in aplicare pentru a controla raspandirea virusului au schimbat viata zilnica in moduri de neconceput la inceputul anului 2020. In luarea unor masuri rapide pentru limitarea ratelor de infectie, guvernele incearca sa isi indeplineasca obligatiile. pentru a proteja populatia. Situatia actuala subliniaza cu putere ca drepturile omului si sanatatea publica nu sunt o alegere. In primul rand, prin echilibrarea sprijinului acordat intreprinderilor, pe de o parte, cu sprijinul lucratorilor si familiilor acestora, pe de alta parte, guvernele vor putea aborda corect dimensiunea umana a crizei. Guvernele trebuie sa-si adapteze pachetele de sprijin, astfel incat sa salveze intreprinderile si locurile de munca, sa previna concedieri, sa protejeze veniturile si sa nu lase pe nimeni in urma. Este necesar sa se concentreze pe toti cei care lucreaza - inclusiv pe cei care desfasoara activitati independente, pe conturi proprii si pe muncitori, fie in economia formala sau informala, fie platita sau neplatita, si, desigur, si pe cei care nu au nicio cale de a se sprijini.In al doilea rand, dialogul social trebuie sa ramana in centrul elaborarii de politici in timpul crizei. Acest lucru va ajuta la ancorarea politicilor pietei muncii in cadrul normativ, va asigura implementarea prompta a masurilor, va consolida incluziunea sociala si va favoriza un sens comun. Experienta Marii Recesiuni de la sfarsitul anilor 2000 si a altor crize a dovedit valoarea dialogului social in conceperea de solutii eficiente. In actuala criza, in care izolarea este la ordinea zilei, utilizarea tehnologiei si a altor masuri inovatoare pot mentine guvernele si partenerii sociali (adica reprezentantii angajatorilor si lucratorilor), asa cum au descoperit deja multe tari.In cele din urma, nu ne putem recupera fara solidaritate globala. Organizatiile internationale, inclusiv institutiile financiare internationale, joaca un rol esential in furnizarea de sprijin financiar si este important sa se asigure ca se comunica mesaje coerente. Economiile avansate nu trebuie sa raspunda numai la nevoile populatiilor proprii, ci si sa asiste tarile care nu pot redobandi recuperarea pe cont propriu. Forta comunitatii internationale depinde de a nu-i lasa pe membrii cei mai vulnerabili in pericol. Politicile sectoriale pe termen scurt includ sprijin financiar imediat pentru investitii in sectoare care au fost afectate in special de criza. Un astfel de sprijin tintit poate fi sub forma de ajutor financiar, salvare, imprumuturi de imprumut sau subventii. Pentru a salva vieti, guvernele ar trebui sa finanteze servicii suplimentare de sanatate si de urgenta, indiferent de cheltuieli. Investitiile in sectoarele de sanatate si asistenta sociala sunt esentiale pentru a nu numai extinde tratamentul si limita numarului de decese, dar si pentru a imbunatati conditiile de munca si castigurile lucratorilor din sanatate si asistenta sociala. Resursele fiscale suplimentare sunt necesare pentru consolidarea sistemelor de sanatate, la fel ca coordonarea, distribuirea serviciilor si furnizarea serviciilor, un rol central fiind acordat furnizarii publice. Pentru a-si maximiza efectul, aceste investitii trebuie sustinute, extinse si ancorate in cadrul legal si financiar. Coordonarea globala poate ajuta la canalizarea sprijinului catre tarile cu sisteme de sanatate cu capacitate limitata, inclusiv ajutor umanitar, resurse medicale si finantare concesionala de urgenta. Mai mult, serviciile publice de urgenta, infrastructura esentiala, utilitatile, educatia si multe servicii sociale trebuie mentinute sau amplificate. In cele din urma, trebuie acordat sprijin sectoarelor selectate, astfel incat acestea sa poata asigura contributii primare si intermediare pentru productie prin intermediul lanturilor de aprovizionare globale. Lipsa de spatiu fiscal, impreuna cu constrangerile de imprumut, in multe economii emergente si in curs de dezvoltare, inseamna ca este necesar un act de echilibrare atent pentru a orienta cheltuielile catre sectorul sanatatii, protejand in acelasi timp cheltuielile cu protectia sociala si serviciile publice vitale (transport, energie, comunicatii, apa , salubritate si securitate). Notele informative din seria Monitorului OIM: COVID-19 si lumea muncii ofera estimari actualizate in mod regulat cu privire la impactul crizei asupra lucratorilor si intreprinderilor.
Opre, D., (2013). Fundamente psiho-pedagogice ale strategiilor centrate pe student. In Calitate si performanta in activitatea didactica universitara, coord. Opre, A., Miclea, M. & Iucu, R., Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta. Opre, D., Opre, A. (2018). Expertiza didactica universitara: un obiectiv asumat sau o intamplare fericita? In Educatia la centenar: Idei. Institutii. Personalitati. Editura Polirom. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/covid-confinement-measures-and-eu-labour-markets https://www.eurofound.europa.eu/data/covid-19 https://www.worldometers.info/coronavirus/?utm_campaign=homeAdvegas1
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
