Complexul Militaro-Industrial din Federatia Rusa si Rolul sau in Comertul Mondial cu Produse Militare

Cuprins proiect Cum descarc?

Introducere 1
Capitolul I - Complexul militaro - industrial rus 4
1 - Situatia actuala a economiei ruse si efectele acestei stari de fapt asupra complexului militaro-industrial rus si a armatei ruse 6
(a) Reforma monetara 8
(b) Economia reala 10
(c) Reformele structurale 11
(d) Criza din august 1998 13
2 - Principalele firme din cadrul complexului militaro-industrial 
rus 14
(a) Industria nucleara rusa 16
(b) Industria miniera 17
(c) Industria chimica si de munitii 17
(d) Arme de foc 18
(e) Artilerie si rachete 19
(f) Blindate 20
(g) Transporturi militare 21
(h) Constructii navale 21
(i) Industria aeronautica (inclusiv avionica, motoare si echipamente) 22
(j) Aparatura de navigatie 24
(k) Echipamente de precizie, aparate optice, radioelectronice si radiotehnice 24
(l) Electronica si telecomunicatii 25
3 - Sectorul spatial - imagine a puterii militare ruse 26
(a) Scurt istoric al industriei spatiale ruse 28
(b) Reorganizarea administrativa a sectorului spatial rus dupa destramarea Uniunii Sovietice 30
(c) Dificultatile adaptarii sectorului spatial rus la noile conditii economice din Federatia Rusa 32
Capitolul II - Restructurarea complexului militaro-industrial rus, cerinta a noilor situatii politice, militare si economice pe plan global 34
1 - Spre un nou complex militaro-industrial rus: perspective si obstacole 35
(a) Rezistenta la schimbare - obstacol major in calea restructurarii complexului militaro-industrial rus 37
(b) Perspective ale complexului militaro-industrial rus 40
2 - Aspecte ale restructurarii complexului militaro-industrial rus 41
(a) Situatia complexului militaro-industrial rus dupa destramarea URSS 42
(b) Principalele aspecte legate de restructurarea industriei ruse de aparare 43
(c) Etapele procesului de reconversie a complexului militaro-industrial rus 44
(d) Problema alegerii bunurilor ce urmeaza a fi realizate prin programele de reconversie 46
3 - Directii generale de reconversie ale firmelor din cadrul industriei de aparare ruse 48
(a) Obiectivele programului de reconversie a complexului militaro-industrial rus 51
(b) Industriile agro-alimentara si textila 52
(c) Electronica si optoelectronica 52
(d) Bunuri de folosinta indelungata 53
(e) Echipamente miniere si petroliere 54
Capitolul III - Complexul militaro-industrial rus pe piata mondiala de armament si tehnica de lupta 55
1 - Evolutia postbelica a comertului mondial cu armament si tehnica de lupta 56
? Principalele trasaturi ale comertului mondial cu produse militare in 1997 61
2 - Rolul proiectelor R&D din domeniul militar in dezvoltarea comertului mondial cu produse militare 63
(a) Tendintele pe plan mondial in materie de proiecte R&D cu destinatie militara 64
(b) Noi surse de finantare pentru activitatea de cercetare militara din Federatia Rusa 66
(c) Activitatile R&D militare actuale ale celor mai importante tari din domeniu 67
3- Principalele acorduri internationale privind controlul exporturilor de tehnica de lupta si cele privitoare la procesul de dezarmare pe plan mondial 69
Partea I - Masuri luate pe plan international privind controlul exportul de armament si tehnica de lupta 69
(a) Acordul de la Wassenaar 70
(b) Controlul asupra tehnologiilor de criptare 71
(c) Controlul exporturilor de materiale nucleare 72
(d) Controlul exporturilor de tehnologii si arme biologice si chimice 73
(e) Regimul de control al exporturilor de tehnologie privitoare la rachete 74
(f) Controlul Uniunii Europene asupra exporturilor de bunuri cu utilizare duala 75
Partea a II-a - Regimuri de control a arsenalelor militare si acorduri de dezarmare 75
4 - Prezenta Federatiei Ruse pe piata mondiala de armament 80
(a) Exporturile de armament ale Federatiei Ruse in 1997 84
(b) Perspective si obstacole in calea exporturilor ruse de arme 85
Concluzii finale 87
Anexe 94
Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

Introducere
De obicei, de-a lungul istoriei, invingeau armatele care puteau sa ajunga mai departe, sa loveasca mai tare si sa ajunga mai repede la destinatie, cata vreme armatele cu bataie scurta, mai putin inzestrate, si mai incete, pierdeau. Din acest motiv, o mare cantitate de efort omenesc creator a fost dedicat extinderii gamei, cresterii puterii de foc si accelerarii vitezei armelor si armatelor.
Sa luam spre exemplu anvergura. De-a lungul istoriei, fauritorii razboiului au tot incercat sa-si extinda raza de actiune. Scriind despre razboiul din secolul IV inainte de Hristos, istoricul Diodorus Siculus raporta ca generalul grec Iphicrates, luptand alaturi de persi impotriva egiptenilor, "si-a facut sulite de doua ori mai lungi, iar lungimea spadelor aproape s-a dublat", astfel extinzandu-se aria de efect a armelor.
Masinariile vechi ca balistele, catapultele puteau arunca o piatra grea de 40 de kg. la o distanta de 350 de metri. Arbaleta, folosita in China in anul 500 i.H. si raspandita in Europa pe la 1100 d.H., ii oferea soldatului o arma competitiva, cu bataie aparent enorma (atat de ingrozitoare era aceasta arma, incat, in anul 1139 d.H., Papa Inocentiu al II-lea a incercat sa-i interzica folosirea). 
Prin anul 1942, Alexander de Seversky, in vizionara sa lucrare "Victoria cu ajutorul fortelor aeriene", indemna SUA sa construiasca aeronave capabile sa zboare pe distante de 6.000 de mile. Astazi - chiar lasand la o parte potentialul armamentului de natura spatiala - greu se mai gaseste un punct de pe glob care sa nu poata fi tintit, teoretic, cu ajutorul rachetelor balistice intercontinentale, al portavioanelor, submarinelor, bombardierelor cu raza mare realimentabile sau combinatiilor acestora cu alte sisteme de armament. In toate scopurile practice, extinderea razei de actiune si-a atins limitele terestre.
La fel ca in cazul anvergurii stau lucrurile si cu viteza. In iunie 1991, Departamentul Apararii al SUA a dat publicitatii laserul chimic Alpha, capabil sa produca un milion de wati putere, ca element al sistemului anti-racheta. Acest laser poate, daca se ocheste corect, sa ajunga la o racheta a inamicului cu viteza luminii, cea mai mare viteza prezumtiv-posibila.
Iar referitor la puterea de ucidere, simpla capacitate letala a armelor conventionale a crescut de la inceputurile revolutiei industriale si pana in prezent, cu cinci ordine de marime. Aceasta inseamna ca armamentul non-nuclear de astazi, in medie, este de 100.000 de ori mai ucigator decat pe vremea cand masinile cu aburi si fabricile incepeau sa schimbe fata lumii. Cat despre bombele atomice, este necesar doar sa meditam la consecintele a 100 sau 1000 de Cernobaluri, pentru a putea aprecia cutremuratoarea amenintare pe care o reprezinta. Numai in ultima jumatate de secol, scenariile sfarsitului lumii au devenit un serios subiect de discutie.
Pe scurt, in timpurile noastre converg trei directii distincte de dezvoltare militara. Anvergura, viteza si puterea de ucidere isi ating toate trei limitele extreme cam in acelasi moment al istoriei - actuala jumatate de secol.
In aceste conditii, importanta complexelor militaro-industriale - adica a acelor structuri economice care au ca obiect de activitate producerea de armament si tehnica de lupta - a crescut extrem de mult. De aceea, analiza starii actuale a celor mai dezvoltate complexe militaro-industriale pe plan mondial prezinta o importanta deosebita, aceste structuri avand o influenta economica, politica si militara extraordinar de mare in prezent, atat pe plan national, cat si international.
Cu toate acestea, astazi s-ar parea ca industriile de armament au ajuns intr-un necaz de moarte. Numarul muncitorilor angajati in industriile de razboi ale natiunilor high-tech scade vertiginos (desi nu si in unele tari mai mici si mai sarace). In SUA, ziarele anuntau zilnic concedieri de cercetatori, ingineri, tehnicieni si muncitori de calificare inferioara din domeniul apararii. General Dynamics, de exemplu, fabricant de avioane si submarine de lupta, a concediat 17.000 de salariati in 20 de luni. Per ansamblu, in SUA, cu numeroasele fabrici militare scoase din uz, circa 300.000 de locuri de munca au disparut in nici doi ani de la caderea Zidului Berlinului, dupa care au urmat si mai multe. Agitandu-se in disperarea de a supravietui, firmele de aparare gigantice se restructureaza, se unifica si se lanseaza in noi afaceri. Atentia a zabovit in mare masura asupra unui numar mic de exemple ale acestei convertiri, ca joint-venture-ul Lockheed - A.T.&T. spre porti de sosea automate cu cartele "inteligente", sau eforturile Laboratorului National Lawrence Livermore de a fabrica modele de computere pentru schimbarile climaterice pe baza unor activitati dedicate anterior studiului exploziilor nucleare.
Situatia industriei de aparare din Federatia Rusa pare insa si mai grava decat cea din SUA sau din statele occidentale. Dupa disparitia Uniunii Sovietice si a blocului statelor comuniste, dupa prabusirea sustinerii politice si ideologice, dupa anularea privilegiilor de care beneficia sub conducerea sovietica, acest adevarat "stat in stat" - complexul militaro-industrial rus - s-a vazut pus in fata unui program de restructurare si reorganizare extrem de dur.
Realizate in timpul perioadei sovietice, intreprinderile din industria rusa de aparare au acordat de-a lungul existentei lor putina atentie costurilor lor de productie. Din acest punct de vedere, complexul militaro-industrial rus pare a fi intr-o situatie mult mai grava decat corespondentii sai din statele vestice. Mai mult, productia cu caracter militar in fosta URSS a fost concentrata in firme extrem de integrate pe plan vertical, multe dintre ele avand facilitati multi-functionale. Integrarea pe verticala era menita sa asigure complexul militaro-industrial impotriva incertitudinilor retelei de aprovizionare, dar a dus si la o crestere excesiva a costurilor de productie. Pe langa toate acestea, sistemele inadecvate de contabilizare fac dificila masurarea costurilor acestor firme.
Toti acesti factori sugereaza ideea ca firmele din industria de aparare rusa sunt foarte putin pregatite pentru a face fata unui mediu concurential specific unei economii de piata.
Aceste argumente ne pot conduce la concluzia ca procesul de reorganizare si reconversie a intreprinderilor din industria de aparare rusa ar fi extrem de dificil in comparatie cu cel al firmelor din, sa spunem SUA. O privire mai atenta ne poate face sa ne indoim de acest lucru, fara insa a putea nega obstacolele pe care le are de trecut complexul militaro-industrial rus in drumul sau spre eficientizare.
Firmele vestice au avut, si inca mai au dificultati de reconversie pentru ca ele nu pot concura de pe pozitii egale cu firmele civile existente pe pietele lor nationale. In acelasi timp, principalii concurenti ai firmelor din industria de aparare rusa, marile intreprinderi civile ruse, au caracteristici mult mai apropiate de firmele de aparare decat de firmele eficiente ale unei economii de piata. Chiar daca acest lucru nu constituie un avantaj pentru economia Rusiei, ci dimpotriva, firmele din cadrul complexului militaro-industrial profita de aceasta situatie.
Pot fi determinate doua efecte majore ale acestei stari de fapt. Pe de o parte, datorita infrastructurii de piata mult mai dezvoltate, economia SUA este presupusa a fi mult mai eficienta in a redistribui resursele din industria de aparare catre firmele civile. Pe de alta parte, sectorul civil extrem de dezvoltat si eficient din SUA face ca valoarea marginala "civila" a resurselor redistribuite sa fie mica. Toti acesti factori, si interactiunile dintre ei determina dificultatea procesului de reconversie a industriilor de aparare, mai mult chiar decat gradul de dezvoltare a infrastructurilor caracteristice economiei de piata.


Fisiere in arhiva (7):

  • Complexul Militaro-Industrial din Federatia Rusa si Rolul sau in Comertul Mondial cu Produse Militare
    • Anexe
      • Anexa1.xls
      • Anexa2.xls
      • Anexa3.xls
      • Anexa4.xls
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Lucrarea de diploma.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!