Proiectarea rețelei 3G

UMTS-ul, care se mai cheama si 3G sau WCDMA (pentru ca este bazat pe tehnologie CDMA, ca Zapp-ul), emite în 2100 Mhz. In aceasta frecventa, acoperirea este foarte mica (ca sa vedeti un exemplu, în 1800 Mhz poti ajunge pâna pe la 30 Km, însa în UMTS mai mult de 10 Km nu depasesti în teren deschis). Din aceasta cauza, nu este prea important faptul ca în WCDMA nu mai exista limita TA-ului (care impune în GSM o distanta maxima de 35 km între mobil si BTS, dupa aia semnalul fiind inexploatabil), pentru ca oricum semnalul nu bate asa de departe.

UMTS, care reprezintă sistemul de telecomunicaţii mobile al viitorului apropiat pentru Europa, a fost dezvoltat la nivelul ţărilor din Comunitatea Europeană, în strânsă legătură tehnică cu sistemele dezvoltate de industriaşii japonezi. Împreună cu celelalte sisteme din 3G, poate asigura legături de comunicaţii la nivel mondial şi o gamă largă de servicii, operaţional cu începere din 2002 şi cu o mare dezvoltare în perioada anilor 2005 2010. Condiţia necesară şi suficientă este ca grupurile de lucru GPP şi GPP2 să

stabilească o bază comună pentru interfeţele necesare şi pentru softurile ce trebuie să realizeze roamingul, în special între sistemele UMTS şi ARIB cu cele din grupul cdma2000.

UMTS (Universal Mobile Telecommunications Systems) este un sistem de telefonie mobilă 3G (Third Generation) şi face parte din familia IMT-2000 (International Mobile Telecommunication 2000) a standardelor de comunicaţii UMTS a fost iniţial dezvoltat de ETSI, iar apoi a fost preluat de 3GPP (Third Generation Partnership Project).

Sistemul UMTS reprezintă o evoluţie în servicii şi în viteza de transfer de la a doua generaţie la a treia generaţie (3G) şi consituie o cale reală pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor multimedia. Sistemul UMTS a fost prevăzut ca successor al sistemului GSM şi se adresează unei creşteri a cererii aplicaţiilor mobile şi Internet.

Generaţia 3 (3G) oferă viteze de transmisie sporită, de până la 2 Mbit/s (în unele variante până la 8 Mbit/s) şi prezintă posibilităţi multiple pentru servicii multimedia de calitate şi pentru operare în medii diferite. Sunt sisteme cu prelucrarea digitală a semnalului, ce funcţionează în banda de 2 GHz.

Exemple de asemenea sisteme sunt WCDMA şi TD/CDMA, ambele în varianta europeană pentru interfaţa UTRA, WCDMA în varianta japoneză, CDMA2000 (S.U.A) etc. La nivel mondial, 3G este desemnat şi ca IMT-2000. iar varianta dezvoltată în Europa este denumită UMTS.

Introducerea în exploatarea a primelor sisteme 3G a fost realizata în 2001-2002, fiind deci la începutul evoluţiei. La baza dezvoltării 3G se află sistemele 2G. Astfel, GSM în variantele 2 şi 2+ vor fi treptat integrate în 3G, dezvoltarea UTRA fiind realizată tocmai pornind de la interfaţa GSM. Între diferitele sisteme 3G se încearcă, în prezent, realizarea unei compatibilităţi cât mai bune.

Fig.1 Evoluţia sistemelor de comunicaţii mobile

În prezent, pe lângă preocupările pentru introducerea sistemelor 3G în funcţiune, au început lucrări experimentale pentru o nouă generaţie de sisteme de comunicaţii mobile digitale, 4G, pentru care se prevede realizarea unor viteze de transmisie de utilizator de până la 100 Mbit/s.