Prin definitie, conceptul de inegalitate sociala face referire la existenta unor deosebiri intre pozitiile ocupate de un individ sau de catre un grup social pe o scara ierarhica, si care este inglobata de o caracteristica sociala. Inegalitatea de gen reprezinta o particularitate a acestui concept, e trateaza aceste distinctii ca fiind dependente de structura economica si organizarea societatii ori de cultura unui grup caracteristic dintr-o societate. Cu toate acestea, in abordarea subiectului despre inegalitatile de gen se vorbeste in general despre dezavantajele femeilor in raport cu barbatii privind situatii similare. Tranzitia postcomunista a societatii, dupa inlaturarea regimului socialist, a inlocuit toate raporturile de putere existente pana atunci si a faurit la rasturnarea vechii suprematii a barbatilor in raport cu femeile prin revolutia industriei socialiste. Revolutia industriala a reprezentat cel mai marcant pas in schimbarea diviziunii muncii la nivel mondial. Ea a introdus drept noutate distinctia intre munca desfasurata in spatiul public si cea din spatiu privat(casnic).Ca urmare, numarul barbatilor care au inceput sa activeze in spatiul public a devenit semnificativ, in timp ce pentru categoria femeilor munca in afara casei a fost adaugata celei casnice si deci a dublat practic activitatea acestora. In Politica Sexelor, Liliana Popescu distinge doua mari orientari formate odata cu industrializarea si anume: ocuparea de catre barbati a majoritatii locurilor de munca platite, in timp ce majoritatea femeilor au ramas casnice muncind fara a fi remunerate (pentru a-si putea asigura o independeta financiara) si aparitia segregarii pe criterii sexuale in ceea ce priveste locurile de munca. Secolul XX a mentinut fenomenul segregarii pe piata muncii, ba mai mult el s-a si ierarhizat. Astfel ca putem diferentia intre segregarea pe orizontala(dominatia barbatilor/dominatia femeilor) si segregarea pe orizontala(functiile de conducere detinute in majoritate de barbati). Aceste probleme au condus la asumarea unor roluri exclusive de catre femei ca de exemplu de ingrijire a copiilor sau a batranilor si a altor membri ai familiei aflati in suferinta. Desi au fost adoptate diverse masuri privind cresterea copiilor prin facilitati oferite de stat, implementate politici sociale pentru sprijinirea celor in varsta si adoptate legi pentru promovarea egalitatilor de sanse si impotriva discriminarilor, aceste sarcini au devenit tot mai greu de indeplinit din cauza aparitiei politicilor de ajustare care au redus semnificativ bugetele alocate educatiei, serviciilor sociale sau sanatatii. Societatea romaneasca din zilele noastre este o societate de tip patriarhal, adica este o societate in care barbatii detin mai mult putere in comparatie cu femeile. In cartea sa Ultima inegalitate, Vladimir Pasti prezinta trei manifestari principale ale patriarhatului si anume: 1. Suprimarea accesului femeilor in detinerea managementului capitalului, 2. subordonarea femeilor in ierarhia capitalului si 3. conditionarea ascensiunii femeilor prin masculinizare( victoria patriarhatului). Tot el aduce in discutie corelatia dintre patriarhat si clasa politica conducatoare, dominatia masculina fiind cea care modeleaza prin relatiile de putere toate sferele societatii actuale(economice, religioase, culturale etc.). Clasa conducatoare a societatii romanesti de astazi este reprezentata majoritar de barbati mentinand astfel patriahatul in toate relatiile societatii. Pentru a putea fi acceptate in aceste structuri puternic masculinizate, femeile trebuie sa adopte o pozitie neutra lipsita de afirmarea identitatii lor. Ca reactie defensiva asupra acestei dominatii masculine a aparut feminismul. El urmareste ca experientele femeilor sa fie valorificate in acelasi mod ca si cele masculine. Principalele directii ale ideologiei de tip feminist sunt urmatoarele asa cum aminteste Mihaela Miroiu in Drumul catre autonomie-Teorii politice feministe: 1. femeile sunt sistematic oprimate in toate tipurile de cultura si civilizatie, in mod universal, pentru ca sunt femei, 2. relatiile de gen intre barbati si femei sunt construite de culturi patriarhale si nedreptatesc femeile, 3.este necesara o implicare politica pentru inlaturarea acestor inegalitati de gen. In societatea romaneasca miscarile si ideologiile feministe sunt reprezentate de catre diverse ONG-uri care lupta pentru afirmarea lor, neexistand neaparat o doctorina care internalizeze perspectiva feminista. In privinta pietei muncii, inegalitatile generate de distinctia dintre sexe sunt cele mai evidente si cele mai prezente numeric. Sunt vehiculate o serie de probleme care afecteaza femeile in ceea ce priveste implicarea acestora in sfera pietei muncii astfel ca: femeile isi asuma primordial ingrijirea copiilor si treburilor casnice, se impune necesitatea renuntari temporare la cariera in vederea concediilor de maternitate si a celor pentru ingrijirea bebelusilor, aparitia discriminarilor pe criterii sexuale ale femeilor la locul de munca, trivializarea muncii etc.
Miroiu, M. (2004). Drumul catre autonomie-Teorii politice feministe. Iasi: POLIROM. Moldoveanu, R. (2015). Romanian Statistical Review. THE JOURNAL OF NATIONAL INSTITUTE OF STATISTICS, 7. Pasti, V. (2003). Ultima inegalitate-Relatiile de gen in Romania. Iasi: POLIROM. Popescu, L. (2004). Politica sexelor. Bucuresti: Editura Maiko. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table https://centrulfilia.ro/new/wp-content/uploads/2019/08/Barometru-de-gen-2018.-Centrul-FILIA.pdf file:///C:/Users/User/Downloads/mh0213042enc_002%20(1).pdf
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.