Analiza unui serviciu social de succes - Centrul de Adăpostire Smiles pentru victimele violenței domestice

Fenomenul social – violenţa domestică împotriva femeilor şi copiilor

Nevoia socială – protecţia şi găzduirea victimelor

Serviciul social – -activităţile realizate de Fundaţia Smiles prin Centrul de adăpostire a victimelor

Scopul –evaluarea eficienţei Centrului de adăpostire

1.INTRODUCERE

“orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie, împotriva altui membru al aceleaşi familii care provoacă o suferinţă fizică, psihică , sexuală sau un prejudiciu material ” reprezintă violenţa domestică.

Femeiile şi copii sunt victimele cele mai des întâlnite ale violenţei atât intra- familiare cât şi extra-familiare.

Violenţa îşi face apariţia sub mai multe forme, începând cu loviri, muşcături, îmbrânciri ajungându-se la ameninţări, injurii.

Literatura de specialitate a împărţit violenţa împotriva femeii şi copiilor în cinci categorii, astfel putem vorbi despre violenţă fizică, violenţă sexuală, violenţă psihologică, violenţă economică şi violenţă socială

Violenţa fizică constă în atingeri sau contacte fizice dureroase îndreptate atât sper femei cît şi spre alţi membrii ai familiei. Ea poate începe cu loviri cu palma, îmbrânciri şi poate duce la ucidere. Violenţa fizică are mai multe forme, spre exemplu lovire cu palma, cu pumnii, tras de păr, zgâriere, ruperea oaselor, arsuri, răsucirea braţelor, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, lovirea victimei cu diferite obiecte, folosirea armelor.

Violenţa sexuală reprezintă contactul sexual fără consimţământ. Violenţa sexuală presupune constrângerea femeii la acte sexuale împotriva voinţei ei, rănirea în zonele sexuale ale corpului, tratarea femeii ca pe un obiect sexual şi adresarea de comentarii sau glume degradante şi umilitoare cu referinţe sexuale.

Violenţa psihologică reprezintă folosirea ameninţărilor şi a altor comportamente mentite să producă teamă. De asemenea sunt utilizate şi jigniri, insulte legate de aspectul fizic al partenerei, de inteligenţa acesteia, de capaciatea ei de a se descurca singură; toatea acestea având ca scop instalarea sentimentului de teamă şi supunerea partenerei. Uneori victima este privată de somn, hrană sau apă.

Violenţa economică se manifestă prin controlul total al bărbatului asupra resurselor financiare. Această formă a violenţei se caracterizează prin interzicerea angajării sau a găsirii unei slujbe în afara casei şi câştigarea unui venit care să-i ofere femeii independenţă, excluderea ei din luarea deciziilor referitoare la cheltuieli, refuzul de ai da bani pentru necesităţile de bază (haine, hrană).

Violenţa socială este una din cauzele care duce la incapacitatea femeii de a ieşi din relaţia violentă. Femeii ii este interzisă comunicarea cu prietenii, părinţii, rude; îi este interzis accesul la telefon; este închisă în casă; i se interzice folosirea maşinii sau tratamentele medicale (consultaţii la medic).

Toate aceste forme ale violenţei pot fi folosite de agresor simultan, rar vom întâlni o persoană supusă unei singure forme de violenţă.

Care sunt motivele apariţiei violenţei?

De-a lungul timpului specialiştii din domeniu au efectuat diferite cercetări pentru identificarea cauzelor care duc la apariţia violenţei; astfel ei au reuşit să identifice şi să ierarhizeze cele mai întâlnite cauze în funcţie de frecvenţa lor:

- Sărăcia duce deasemena la violenţă. Stresul, lipsa banilor, gândul că nu au cum să le ofere copiilor un viitor sau hrană duce la apariţia certurilor, la consumul de alcool şi mai apoi la violenţă.

- Alcoolul este cel mai întâlnit factor care duce la violenţă. În urma consumului de alcool agresorul devine violent, manifestându-şi violenţa prin loviri, injurii sau pe plan sexual forţând victima să întreţină relaţii sexuale.

- Copilăria agresorului

Un alt factor declanşator al violenţei îl reprezintă copilăria şi experienţele pe care le-a trăit agresorul. Daca în copilărie agresorul a fost martorul interacţiunilor violente dintre părinţi sau a fost abuzat fie în familie, fie la şcoală există şanse ca acesta sa devină la rândul său agresor.

Trebuie precizat că acest fenomen apare la 30% dintre cazuri, nu toţi cei care au fost martori sau victime ajung să fie agresori.

- Tradiţionalism privind rolul bărbatului / femeii

Încă din copilărie agresorul a fost învăţat că el este superior femeii, că aceasta trebuie să i se supună în totalitate, iar în momentul în care nu se supune trebuie pedepsită. Pedeapsa fiind reprezentată de bătaie.