Campanie Electorală

Viaţa politică din România a fost dominată în ultimul deceniu de lupta între partidele de dreapta şi centru-dreapta şi principalul reprezentant al stângii, actualul Partid Social-Democrat (PSD), care se identifică cu fostul Front al Salvării Naţionale, înfiinţat imediat după revoluţie. Alternanţa la guvernare s-a făcut din patru în patru ani, fără excepţii: PSD, între 1992-1996, Convenţia Democrată din România, alcătuită dintr-un grup de partide dintre care se evidenţiază Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD) şi Partidul Democrat (PD), între 1996-2000, PSD, între 2000-2004, şi Alianţa Dreptate şi Adevăr (ADA), din 2004, din care fac parte PD şi PNL. Alianţei D.A. li s-au alăturat pentru a alcătui majoritatea Partidul Conservator (PC), fost Partid Umanist Român, care a participat iniţial la alegerile din 2004 împreună cu PSD, dar care s-a reorientat în funcţie de cea mai bună ofertă primită, dar şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care, reprezentând drepturile minorităţii maghiare, s-a aliat întotdeauna cu forţele aflate la putere.

Contextul politic

Ne aflăm la momentul 2008, în prag de alegeri locale, cu Ioan Cozma actual primar, candidat la al doilea mandat consecutiv, din partea Partidului Social Democrat, şi Nicolae Cozma candidat din partea Partidului Naţional Liberal pentru funcţia de primar.

Pentru această campanie electorală Nicolae Cozma şi Partidul Naţional Liberal se bazează pe votul oamenilor cu o viziune politică socială liberală, de dreapta, care locuiesc, de regulă, în zona urbană, precum şi pe votul oamenilor din satele aferente oraşului, şi al angajaţilor sai. De asemenea, se aşteptă o orientare a tineretului spre „dreapta“, spre doctrina liberala. În plus, campania pentru Nicolae Cozma porneşte sub auspicii favorabile, poziţia de viitor primar conferindu-i un avantaj clar în faţa electoratului, dacă ne gândim că apariţiile frecvente în mass-media pot aduce un plus la capitolul imagine, iar un segment destul de important din alegători tinde să simpatizeze cu puterea. Acesta se bazează şi pe cei 15 consilieri propuşi din care face parte candidatul, aceştia fiind majoritatea intelectuali venind din rândul profesorilor, medicilor cât şi alte categorii sociale. Este adevărat că, în situaţia de faţă, Ioan Cozma vine cel puţin cu acelaşi avantaj, plecând din funcţia de actual primar, motiv pentru care echipa de campanie a lui Nicolae Cozma a ţinut sub observaţie fiecare mişcare a lui Ioan Cozma.

De altfel, echipa lui Nicolae Cozma a lansat în presă, sub anonimat, şi comunicate care nu înfăţişează într-o lumină pozitiva principalii contracandidaţi: Ioan Cozma(PSD) şi Victor Fărâmă (PC). Ştirile apărute în presă (ziarul Adevărul de Vaslui) despre Ioan Cozma şi Victor Fărâmă şi „furnizate“ de echipa de campanie a PNL-ului sunt anexate prezentei lucrări. Motivul pentru care nu ne-am axat asupra unuia singur dintre cei doi a fost acela că ambii contracandidaţii puteau reprezenta un actor politic principal pe axa electorală centrală, pornind de la premisa că Nicolae Cozma se va plasa în perceptia majorităţii alegătorilor pe axa centrală.

Obiective, alianţe