Elementele Definitorii ale Migrației

Unul din fenomenele demografice care are numeroase conotații geopolitice este migrația. Interesul arătat față de migrația populației este unul de dată recentă, deși fenomenul, ca atare, are rădăcini istorice, cauze multiple și consecințe imprevizibile.

Teama legată de posibilitățile limitate ale planetei privind suportarea unei populații în creștere accelerată a fost și continuă să fie alimentată de marile curente migratorii sud-nord care pot antrena mari dezechilibre demografice pe plan mondial. Aceste temeri ale modificării repartiției teritoriale a populației, care au dominat în primul rând țările dezvoltate încep să fie împărtășite și de către țările în curs de dezvoltare, cu tendință de accentuare dacă nu se produce un reviriment privind dezvoltarea echilibrată și accelerată a diferitelor regiuni ale lumii. Prin urmare, circumstanțele care concură la manifestarea tot mai acerbă a fenomenului migrației, care va continua să rămână o permanență și a secolului XXI, sunt legate îndeosebi de decalajul dintre creșterea demografică și creșterea economică, care continuă nu numai să persiste dar să se și accentueze, în special pentru țările slab dezvoltate, cuprinse în sintagma „Țările Sudului” sau pe scurt Sudul1.

Cercetările istorice au evidenţiat faptul că, încă din perioada timpurie a celor două milenii de creştinism, au avut loc multiple deplasări ale unor populaţii, chiar dacă atunci erau relativ reduse din punct de vedere numeric.

Marile deplasări intercontinentale au început abia în secolul al XVI-lea, odată cu expansiunea Europei şi aşezarea coloniilor.

Începând cu sfârsitul secolului al XIX-lea, migraţia a capătat o nouă trasătură, cea a exodului forţei de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic.

Între a doua jumătate a secolului al XIX-lea si primul război mondial au emigrat spre America de Nord aproximativ 40 milioane de persoane, cei mai mulţi dintre ei venind din Marea Britanie si Germania.

1Vasile Marin, Aspecte privind implicațiile geopolitice ale fenomenului demografic, Revista de Geografie Politică, Geopolitică și Geostrategie, Editura Top Form, Asociația de Geopolitică “Ion Conea, anul IV-nr. 20”, București 2006

Criza economică din 1929 a constituit, de asemenea, o motivaţie pentru deplasarea populaţiei, însă mişcarea a încetinit treptat, fără a înceta, până la sfârșitul anilor 1930, când a cunoscut o direcţie nouă. Această “reorientare” a curentului migrator a atins, practic, toate ţările tradiţionale de emigraţie si s-a efectuat într-o perioadă de timp relativ scurtă si perfect stabilă. Mai mult, ea a înregistrat o sporire si pe ţări, care până atunci erau puţin afectate de acest fenomen, ceea ce a dus la o transformare profundă a naturii problemei.

Astfel, migraţia s-a transformat, de-a lungul timpului, dintr-un proces regional – determinat de factori economici, sociali sau naturali (nivel de trai scăzut, războaie, invazii, conflincte inter-umane, molime, fenomene naturale devastatoare) ori de factori politici (deportare, colonizare forţată sau nu etc.) - într-un fenomen global, în prezent, fiind cuantificat la aproximativ 3% din totalul populaţiei lumii (una din 35 persoane este migrantă, iar fluxurile anuale totale includ 5-10 milioane persoane2). Deşi fluxuri migratorii importante se întâlneau într-un număr relativ moderat de state, în zilele noastre, “nici o ţară din lume nu a rămas în afara fluxurilor migratorii internaţionale”.3

Acestea sunt fie ţară de origine, fie ţară de tranzit sau de destinaţie pentru migranţi, ori deţin toate cele trei atribute simultan.

1.2 Migrația – definiție și clasificare

Abordarea complexei ecuaţii a migraţiei într-o manieră cuprinzătoare şi pe termen lung reprezintă un imperativ ce ia în calcul fără îndoială: criteriile de imigraţie, admisibilitate şi integrare; piaţa muncii; protecţia drepturilor omului în ceea ce priveste migranţii şi refugiaţii; controlul, prevenirea si repatrierea; dialogul si cooperarea între tara de primire si cea de origine a migrantilor si, nu în ultimul rand, eforturile pe termen lung pentru îmbunatatirea conditiilor economice si politice din tarile de origine.