Imbatranirea Activa

Extras din proiect Cum descarc?

Imbatranirea activa
Multa vreme batranetea a fost considerata o boala si nu o etapa fireasca in programul vietii. Incepand cu anul 1988, Organizatia Mondiala a Sanatatii a inclus senescenta intre primele cinci probleme prioritare de sanatate ale populatiei langa bolile cardiovasculare, cancer, SIDA si alcoolism. 
Conform Dictionarului Larousse de psihiatrie, batranetea este definita ca fiind ultima perioada a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei, caracterizata prin diminuarea treptata a functiilor fiziologice. 
Perioada de batranete aduce cu sine numeroase schimbari importante in modul in care individul se percepe pe sine si lumea din jur, respectiv, au loc schimbari in viata profesionala, in relatiile cu familia si prietenii. 
Perioada batranetii aduce cu sine numeroase probleme de sanatate. Batranii au o lista lunga de plangeri privind sanatatea. Procesul imbatranirii include transformari fiziologice, biochimice si comportamentale, declinul psihic fiind conditionat de o serie de factori de natura subiectiva, de natura fiziologica precum si de conditiile de mediu, in concluzie, imbatranirea se desfasoara gradual si difera de la o persoana la alta. 
Batranetea constituie o problema individuala dar si sociala ce trebuie pregatita, anticipata, sprijinita material si uman. In anii batranetii apare depresia din episoade scurte de tristete. Melancolia sau pierderea brusca a energiei poate evolua spre o serioasa si indelungata conditie depresiva. 
Caracteristicile acestei depresii include o durere continua, lipsa de interes, lipsa de speranta, reducerea increderii in sine, o evaluare deformata a prezentului si viitorului. Persoanele varstnice depresive se confrunta deseori cu dificultatea in a lua decizii si devin mai incete in gandire, mod de a vorbi si miscari. Perioada batranetii, se caracterizeaza printr- o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica functionalitatea psihica scazandu- i productivitatea. Iesirea din campul muncii, ca si plecarea copiilor din casa parinteasca, creeaza modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor, a stilului de viata. In plan verbal, exprimarea devine anevoioasa, lenta si incoerenta. 
Batranetea este definita ca ,,etapa terminala a vietii, inclusiv a rutinei profesionale active" (Schiopu Ursula, 1997, p. 108). 
Autorii Dictionarului de psihologie sunt de parere ca datorita schimbarilor nivelului de trai, revolutiei medicale, a igienei preventive si a vietii active mai complexe, durata vietii active a crescut in diferite tari si batranetea a devenit o varsta mai activa si mai angajata social decat inainte cu 50- 60 de ani. Fiind o perioada de involutie si deteriorare inegala dar progresiva, batranetea se caracterizeaza printr- o scadere sinuoasa pe langa capacitatile vitale, fizice si biologice si a celor psihice. Intre 65- 70 de ani se consuma o perioada de adaptare legata de iesirea din profesie. Intre 70- 80 de ani se instaleaza treptat batranetea propriu- zisa, dupa 80 de ani se intra in batranetea avansata pana la 90 de ani, iar dupa aceea are loc marea batranete. 
Pentru evitarea imbatranirii precoce este necesar un mod cumpatat de viata si munca la varstele tinere si adulte, de asigurarea conditiilor adecvate de viata la batranete si rezolvarea problemelor de natura medico- sociale. 
Prin asigurarea conditiilor adecvate de viata la batranete autorul Rugina V. se refera la mentinerea batranului in propriul sau mediu, cu sau langa familia copiilor, si nu izolarea intr- un grup. Asigurarea unui venit care sa- i ofere o oarecare independenta, pregatirea din timp pentru pensionare si accesul ulterior pentru continuarea preocuparilor profesionale si sociale proportional cu capacitatea restanta. 
De asemenea asigurarea conditiilor de locuit si posibilitatilor de circulatie adecvate situatiilor particulare - handicap sau infirmitati, accesul la tehnici si utilitati simple si ieftine- carti si ziare cu litere mai mari, imbracaminte si incaltaminte adecvata, cluburi pentru activitati de destindere. 
Familia, legaturile sociale si munca sunt necesare batranului pentru asigurarea sentimentului de valoare si utilitate a muncii sale, mentinerii bunastarii materiale si psihice, precum si pentru asigurarea sprijinului material, moral, a ingrijirilor generale sau a sanatatii. 
Imbatranirea nu mai este considerata ceva de la sine inteles, progresele in domeniul medicinii si ale nutritiei, au dovedit, ca o mare parte, din ceea ce se considera odinioara a fi inevitabil in privinta imbatranirii, poate fi contracarat sau incetinit. In medie oamenii traiesc pana la varste mult mai inaintate decat in urma cu un secol. 
,,Batranetea nu poate fi identificata cu starea precara a sanatatii sau cu neputinta, dar varsta inaintata comporta din ce in ce mai multe probleme de sanatate" (Giddens, A., 2001, p. 149). Cele mai grave afectiuni insa se datoreaza pierderilor sociale si economice, cum sunt pierderea rudelor si prietenilor, separarea de copii si pierderea locului de munca. 
,,Imbatranirea corpului uman este afectata de influente sociale dar bineinteles este guvernata de factori genetici" (Giddens, A., 2001, p. 149). LaRousse, dictionarul de medicina, defineste imbatranirea ca ,,o slabire naturala a facultatilor fizice si psihice cauzate de inaintarea in varsta", aduce in discutie existenta a doua abordari teoretice ce pot sa justifice imbatranirea fizica. 
Teoriile zise sohastice admit ca principiu ca mecanismul imbatranirii ar fi legat de hazard. Printre aceste teorii se pot distinge: teoria cotelor (fiecare organism ar dispune la nastere de un stoc de energie de consum si ar muri atunci cand aceasta este epuizata); teoria radicalilor liberi (imbatranirea ar fi cauzata de efectele nocive ale radicalilor liberi, substante toxice, elaborate prin metabolismul celular, normal); teoria erorilor catastrofice (care explica imbatranirea printr- o acumulare de erori succesive in viteza proteinelor, sfarsind cu moartea celulelor) si teoria orologiilor biologice (bazata pe ideea unei imbatraniri a organelor sub controlul sistemului hormonal sau imunitar). Totusi pana in prezent nici una dintre aceste teorii nu a fost confirmata. 
Teoriile genetice care admit existenta genelor de longevitate de viata pentru o specie data (120 de ani la om). Desi recent au fost identificare doua gene ale longevitatii, profilul genetic al longevitatii umane este inca departe de a fi definit, mecanismele si consecintele imbatranirii biologice raman in cea mai mare parte misterioase. Toate teoriile sunt controversate. 
Clasificare pe grupe de varsta in geriatrie 
Simpozionul Canadian de Geriatrie- 1998- vorbeste de o clasificare a varstnicilor pe trei grupe de varsta: 
1. 65- 74 ani- grupa batran- tanar; aici functia este pastrata, mai ales capacitatea identica si activitatea culturala. 
2. 75- 85 ani- grupa batran- matur; exista o instabilitate fiziologica dar si a functionalitatii unor aparate si sisteme, avand caracteristic marea diversitate individuala; la cei anterior sanatosi se adauga o patologie. 
3. Peste 85 ani- grupa batran- batran; aceasta a crescut de trei ori numeric, fata de prima grupa, in ultimii 20 de ani.


Fisiere in arhiva (1):

  • Imbatranirea Activa.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!