Impactul știrilor cu conținut negativ asupra psihicului uman

1. INTRODUCERE. ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE

Tematica aleasă pentru proiect se referă la modul în care mintea umană este influențată de expunerea constantă la știri cu conținut negativ.

Scopul cercetării este să afle dacă expunerea la acest tip de știri are un efect negativ asupra minții umane, precum și explicarea motivelor ce determină acest fapt. Consider că acest studiu este relevant, deoarece fiecare persoană este expusă unei anumite forme de mass-media, iar aceasta are puterea de a influența și modela percepția publică. Acest lucru este posibil doarece mass-media este principala sursă de informare a populației, câștigând de-a lungul timpului încrederea publicului convins de veridicitatea informațiilor oferite de ea.

Pentru a aduna informații despre acest subiect și pentru a le prelucra, analiza și interpreta, voi analiza în primul rând teroriile și cercetările deja existente despre acest subiect în literatura de specialitate. Voi analiza și complet golurile din aceste studii în cazul în care acestea există, iar apoi voi formula ipotezele aferente pentru aflarea și atingerea obiectivelor acestei cercetări. Pentru a culege informațiile necesare voi aplica drept instrument de cercetare, un chestionar ce î-l voi aplica unui eșantion format din persoane cunoscute. Am ales să-l aplic unor persoane cunoscute deoarece în așa fel pot afla informații diversificate venite de la persoane diferite ca vârstă, ocupație, gen și mediu de proveniență.

2.CADRU TEORETIC: CERCETĂRI ȘI EXPERIMENTE

Mass-media cuprinde toate sursele de informare publică, prezentându-se sub diferite forme precum audiovizuale (televiziune, radio), scrise (ziare, reviste), online (articole). Produsele mass-media sunt concepute în așa fel încât să fie accesibile pentru toate grupurile sociale avand ca scop transmiterea de informație, educarea populației, asigurarea de divertisment, dar și formare, influențarea și manipularea opiniei publice în funcție de interese. Observabil este faptul că media tine către o abordare negatovistă și pesimistă când vine vorba de oferirea de informați. Știrile prezintă adesea evenimente cu conținut depresiv, violent și care induc o stare de anxietate și disperare.

Conform sociologului Shana Gadarian, în domeniul mass-mediei există o concurență mare, ceea ce înseamna că jurnaliștii și editorii trebuie să se folosească de informații și materiale audiovizuale cu o încărcătură emoțională puternică, astfel încât să câștige o audiență cât mai mare. Spre exemplu, terorismul este un subiect preferat de către mass-media, deoarece în opinia sociologului, acesta dispune de un dramatism aparte datorită emoțiilor de frică și pericol pe care le insuflă populației.

Oamenii au o înclinație naturală de a-și focusa atenția asupra lucrurilor periculoase sau amenințătoare. De asemenea, în opinia unor psihologi, expunerea la evenimente negative și violente poate avea efecte de durată lungă asupra psihicului, precum crearea sentimentelor puternice de pesimism, frică, putând duce până la depresie. Doctorul Graham Davey, și-a dedicat munca pentru a studia efectele psihologice cauzate de media violentă. Acesta propune o terorie conform căreia expunerea la acesta poate contribui sau exacerba apariția și dezvoltarea stresului, anxietății depresiei sau chiar a sindromului post-traumatic.

Conform lui Davey, violența din media are efecte și asupra modului în care vedem, interpretăm și interacționăm cu lumea înconjurătoare. La nivel neurologic, oamenii internalizează stimulii negativi ajungând să-și creeze o percepție mai negativă asupra tuturor aspectelor.

Un studiu din 2001 a arătat că vizualizare live a operațiunilor susținute de poliție au fost suficiente pentru a declanșa sindromul post-traumatic în numeroase persoane. Alt studiu recent a adus în lumină faptul că cu trecerea timpului, expunerea la violență grafică și imagini necenzurate creează un discomfort emoțional pentru jurnaliști. Acei jurnaliști care au fost expuși în mod regulat la aceste tipuri de materiale au înregistrat scoruri mai mari de anxietate sau comportament evitant, precum și o creștere în consumarea de alcool, depresie sau somatizare (simptome fizice ale emoțiilor negative).

Cercetătorii studiului au notat faptul că alte efecte ale expunerii la violență asupra publicului pot fi ori sensibilizarea acută la astfel de conținut sau desensibilizare, adică individul devine obișnuit cu astfel de informații și imagini încăt ajunge să le normalizeze fără a-i mai trezi vreo emoție.

Cu toate acestea, Davey menționează că știrile violente nu pot duce la apariția anxietății, depresiei și alte afecțiuni, decât dacă acele persoane sunt deja predispuse la astfel de probleme psihice. În schimb, e dovedit că acestea cauzează apariția sau accentuarea pesimismului și formarea unei vizuni sumbre și negative asupra lumii în care trăim., ignorând și multele aspecte pozitive ale acesteia.

Concluzia acestei cercetări este aceea că media ar trebui să prezinte și informții pozitive, pentru a crea un echilibru și apentru a evita efectele nocive ale celor negative și violente. După cum psihologul Steve Pinker și profesorul de studii internaționale Andrew Mack au spus, nu lumea pare a fi pe cale de a se distruge, în ciuda a ceea ce titlurile sugerază, ci, de fapt, în prezent ne aflăm în cea mai pașnică perioadă din istoria umanității. În cadrul conferințelor TED Talks, fondatorul știrilor pozitive Sean Dagan Wood a declarat că: ,,O formă mai pozitivă de jurnalism nu numai că va contribui la starea noastră de bine, dar ne va face să ne implicăm mai activ în societate și va ajuta la catalizarea potențialelor soluții la problemele cu care ne înfruntăm.”