I. Motivarea cercetării În acest moment drogurile sunt ca un flagel, consumurile abuzive de substanţe stupefiante provoacă pagube semnificative la nivelul resurselor umane şi materiale iar cei „atinşi” de această maladie trebuie trataţi, ajutaţi, asistaţi, recuperaţi şi reabilitaţi. Şi cel mai grav este că populaţia „privilegiată”, în calitate de ţintă, o reprezintă tânăra generaţie aflată la o vârstă a căutării şi a descoperirii propriei identităţi, a cunoaşterii şi a înţelegerii de sine şi a celor din jur, a confruntării cu probleme existenţiale şi cu nevoia vitală de a le rezolva. Problema toxicomaniei apare mai ales în adolescenţă când tinerii trec printr-o etapă de criză, în urma căreia trebuie să poată fi capabili de a-şi forma competenţe şi să-şi asume responsabilităţi specifice adulţilor. În perioada adolescenţei, cuprinsă între 12 – 13 ani şi 18 – 20 ani, în viaţa oamenilor se manifestă cele mai mari şi mai semnificative schimbări atât la nivelul fizic cât şi la cel intelectual şi emoţional, caracterizate printr-un mai mare sentiment de independenţă faţă de familie, dar şi de apartenenţă la un grup de prieteni. De asemenea, în acest interval se manifestă şi primele acţiuni de rebeliune şi de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestatare găsindu-se şi consumul de droguri: ţigări, băuturi alcoolice, substanţe stupefiante. Problemele sociale determinate de consumul de droguri au, la rândul lor, numeroase consecinţe economice, juridice, criminologice şi medicale pe termen scurt şi lung, care influenţează negativ atât viaţa şi condiţia de bunăstare a indivizilor, cât şi a comunităţilor din care fac parte. În România, dupǎ anul 1990, fenomenul toxicomaniei a luat amploare, ţara noastrǎ devenind din o ţarǎ de tranzit a drogurilor de provenienţă asiatică către Europa de Vest în o ţară consumatoare. Creşterea în ultimii ani a traficului şi consumului ilicit de droguri din România reprezintă motivul pentru care a fost necesară adoptarea unor politici clare în domeniu. Pentru elaborarea unor activităţi preventive coerente şi eficiente este necesară mai întâi o cunoaştere a dimensiunii acestui fenomen social atât pe plan naţional, cât şi pe plan local, cunoaştere care să reprezinte un punct de plecare fundamentat ştiinţific pentru formularea unor politici de răspuns adecvate. În ultimii ani, afirmaţii referitoare la o explozie de droguri în rândul tinerilor din România, au fost făcute de nenumărate ori de profesionişti, jurnalişti, dar fără a exista date care să certifice aceste fapte. În Raportul Naţional privind situaţia drogurilor din 2006, Agenţia Naţională Antidrog a pus la dispoziţie statistici îngrijorătoare cu privire la consumul şi distribuirea drogurilor în ţara noastră. O statistică a Centrelor Judeţene de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog reflectă faptul că Bucureşti se află pe locul întâi la consumul şi traficul de droguri ilicite, Timişoara pe locul al doilea şi urmată apoi de Iaşi. De aceea este necesarǎ dezvoltarea unor politici sociale care sǎ vizeze atât prevenirea cât şi reducerea acestui flagel. Confruntându-mǎ cu aceastǎ problemǎ în multe situaţii de viaţă, în activitatea instructiv-educativă ca profesor, am hotǎrât sǎ mǎ implic în procesul de recuperare a persoanelor care au făcut primul pas în acest sens. Studiul de faţă îşi propune analiza fenomenului de toxicomanie în rândul adolescenţilor de astăzi, prin identificarea factorilor protectivi şi de menţinere a acestora, încercând să prezinte soluţii viabile pentru prevenirea consumului de droguri. Ceea ce voi încerca sǎ demonstrez prin studiul de faţǎ este faptul cǎ toxicomania este o realitate în rândul adolescenţilor şi un rol important în prevenirea şi diminuarea consumului de alcool, tutun, droguri îl are sistemul educaţional din învăţământ. II. Obiective Obiectivul general – realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi dimensiunile consumului de tutun, alcool şi droguri ilegale în rândul populaţiei şcolare, din învăţământul preuniversitar, din Liceul Bogdan Vodă, judeţul Iaşi, astfel încât, plecând de la o evaluare a situaţiei concrete, să se poată acţiona ulterior în direcţia creşterii influenţei factorilor de protecţie şi a reducerii factorilor de risc, asigurându-se astfel o creştere a calităţii programelor de prevenire a toxicomaniei în rândul liceenilor. Obiective specifice: - Obţinerea de date privind prevalenţa consumului diferitelor substanţe psihoactive în rândul populaţiei şcolare. - Cunoaşterea caracteristicilor socio-demografice ale consumatorilor de droguri în rândul adolescenţilor . - Identificarea unor atitudini, cunoştinţe în rândul adolescenţilor în ceea ce priveşte consumul de droguri. - Identificarea unor modele de consum în rândul populaţiei şcolare. - Identificarea factorilor de risc şi de protecţie pentru elevii din Liceul Bogdan Vodă, judeţul Iaşi. III. Ipoteze Studiul a pornit de la următoarele ipoteze: - gradul de familiarizare, de cunoaştere a drogurilor ilegale este mare (majoritatea elevilor au auzit despre droguri); - elevii frecventează locuri, unde se consumă droguri; - în rândul adolescenţilor, cuprinşi în sistemul educaţional, sunt elevi care au consumat cel puţin odată droguri ilegale; - consumul este influenţat de cunoaşterea/necunoaşterea efectelor negative ale drogurilor; - consumul de droguri apare mai frecvent la elevii cu probleme psiho-sociale (probleme familiale, părinţi cu atitudini tolerante sau care consumă alcool, tutun, stimă de sine scăzută, rezistenţă scăzută la influenţa prietenilor etc.); - prevalenţa consumului de droguri ilicite (mai ales a canabisului şi derivatelor de canabis şi a drogurilor de petrecere – tip extasy) este mai ridicată în rândul celor care au consumat/consumă tutun şi/sau alcool, decât în rândul celor care nu au consumat/nu consumă. IV. Subiecţii participanţi la cercetare Universul cercetării este constituit de adolescenţii cu vârste cuprinse între 14 şi 18/19 ani. Studiul este reprezentativ pentru elevii din învăţământul preuniversitar, clasele a IX-a – a XII-a de la Liceul X, judeţul Iaşi. Baza de eşantionare utilizată (lista cu efectivele şcolare, în funcţie de forma şi nivelul de şcolarizare) va fi pusă la dispoziţie de Consiliul de Administraţie al liceului respectiv. Nu ne interesează în mod evident sexul, nivelul educaţional sau cel economic al subiecţilor întrucât aceste date nu se leagă de ipotezele pe care le-am propus. V. Metode şi tehnici utilizate Metoda de cercetare utilizată va fi ancheta sociologică cantitativă, iar instrumentul de cercetare aplicat chestionarul structurat cu întrebări care se referă la cunoştinţele, atitudinile, practicile de consum ale liceenilor, precum şi la factorii de risc şi de protecţie în ceea ce priveşte consumul de tutun, alcool şi droguri ilegale. Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu este chestionarul autoaplicat, completat simultan de mai multe persoane. Pentru realizarea acestei cercetări se va urmări asigurarea confidenţialităţii prin păstrarea anonimatului persoanelor intervievate. În chestionar au fost introduse „întrebări filtru” şi întrebări de control, organizate pe 4 secţiuni (date socio-demografice, tutun, alcool şi droguri ilicite) vizând cunoaşterea opiniilor şi atitudinilor elevilor faţă de consum şi consumatori, tipurile de droguri care fac obiectul consumului, vârsta de debut în consumul de droguri, motivaţia pentru consum, disponibilitatea drogurilor pe piaţă şi alţi factori de risc şi de protecţie în cazul consumului de droguri (stima de sine, implicarea în activităţile şcolare, modul de petrecere a timpului, influenţa anturajului în luarea deciziilor, autoritatea părinţilor şi implicarea acestora în educaţia copiilor, relaţia cu grupul de prieteni). Metoda de eşantionare folosită în acest studiu este una bistadială: stratificată în primul stadiu (criterii: anul de studiu) şi aleatoare în al doilea stadiu. Studiul va fi derulat în anul şcolar 2009-2010.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
