Traficul de ființe umane în Republica Moldova

Introducere

Traficul de fiinţe umane este un fenomen global ce vizează toate vârstele şi sexele, dar o mare parte de persoane implicate în traficul de fiinţe umane sunt femei şi copii. De aceea trebuie luate în consideraţie aspectele specifice care ţin de genul persoanei şi vulnerabilitatea copiilor.

Victimele sunt traficate prin folosirea numeroaselor mijloace de constrângere sau metode de înşelăciune şi pentru nenumărate scopuri abuzive şi de exploatare. La observarea traficului din Europa Centrală şi de Est în ţările de destinaţie ale Europei Centrale de Sud şi de Vest, şi în America de Nord şi Asia, femeile care sunt traficate în scopul prostituţiei forţate constituie marea majoritate a victimelor traficului de fiinţe umane. Totuşi, din cauza caracterului clandestin al acestei infracţiuni, orice statistici sau date despre trafic nu denotă starea reală a lucrurilor.

Traficul în alte scopuri decât prostituţia, cum ar fi căsătoriile forţate şi lucrul la domiciliu, nu acaparează întreaga atenţie a organelor de drept, iar capacitatea victimelor aflate în astfel de situaţii de a căuta ajutor este restrânsă.

Politicile şi legile multor ţări au tendinţa de a reduce posibilitatea de luare a unor măsuri complexe pe marginea problemei traficului în scopul prostituţiei forţate. Totuşi, în ultimii zece ani în cadrul dezbaterii internaţionale şi în special în conţinutul documentelor ONU a apărut certitudinea că chiar dacă scopurile pentru care sunt traficate fiinţele uman şi modalităţile în care se efectuează aceasta sunt diferite şi în permanentă schimbate, elementele de bază ale acestui gen de trafic rămân aceleaşi. De aceea, s-a ajuns la un acord comun în ceea ce priveşte definirea traficului, incluzând cel cu femei şi bărbaţi şi în ceea ce priveşte definirea unei game largi de scopuri abuzive şi forţate.

Prima definiţie internaţionale a traficului de fiinţe umane a fost elaborată în cadrul Convenţiei ONU împotriva crimei transnaţionale organizate; protocolului de prevenire, suprimare şi sancţionate a traficului de persoane, în special femei şi copii, adoptat de către Adunarea Generală în noiembrie 2000.

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

1.1. Esenţa şi caracteristicile traficului de fiinţe umane

La etapa actuala, traficul de fiinţe umane se prezintă drept una din cele mai stringente probleme, constituind o formă odioasă de sclavie. Traficul de fiinţe umane, îndeosebi de tinere este prostituţia forţată şi imposibilitatea de a renunţa, este munca impusă în condiţii mizerabile şi imposibilitatea de alegere; e controlul asupra vieţii tinerilor. Aşadar, traficul de fiinţe umane este violarea gravă a drepturilor omului declarate în Convenţiile Internaţionale.

În conformitate cu prevederile Protocolului cu privire la prevenirea, suprimarea şi sancţionarea traficului de persoane, în special femei şi copii, care completează convenţia naţiunilor unite pentru combaterea crimei organizate transnaţionale, traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin ameninţare sau cu utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere, răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau stare de vulnerabilitate sau darea sau luarea unor plăţi sau beneficii, în scopul obţinerii consimţământului unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane în scopul exploatării. Exploatarea include, cel puţin, exploatarea prostituţiei altor persoane sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavia sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevarea de organe;

Prin trafic de fiinţe umane se înţelege “recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare sau prin utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, escrocare, înşelăciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziţii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane care are control asupra alteia, în scopul exploatării.

Din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de fiinţe umane include:

• sclavia;

• munca forţată;

• violenţa;

• abuzul de încredere;

• agresiunea fizică şi psihică a persoanei.

Din perspectiva economica, traficul de fiinţe umane presupune:

• interese financiare

• reţele regionale şi internaţionale de trafic de fiinţe umane;

• crearea condiţiilor în care o persoană poate fi transformată în marfă;

• circulaţia ilicită a banilor pe baza cărora se realizează traficul;

• o stare de sărăcie accentuata a victimelor care se întorc în ţări mai sărace decât au plecat, unele chiar având datorii acumulate la plecarea în străinătate.