Ce sunt valorile? 3 Capitolul 1: VALORI ALE FAMILIEI ÎN ROMÂNIA 3 1.1 Atitudini privind familia 4 1.2 Stiluri de viaţă alternative 5 1.2 Uniuni consensuale 5 1.3 Familiile monoparentale 6 1.3.1 Mamele singure 6 1.3.2 Taţii singuri 6 Capitolul 2: RELIGIA ŞI PRACTICILE RELIGIOASE LA ROMÂNI 7 Capitolul 3: MUNCA ÎN VIAŢA ROMÂNILOR 8 3.1 Satisfacţia la locul de muncă 8 3.2 Ce vor românii de la locul de muncă- 9 Capitolul 4: TIMPUL LIBER, PARTE DIN VIAŢA ROMÂNILOR 9 Capitolul 5: IMPORTANŢA POLITICII ÎN VIAŢA ROMÂNILOR. AUTO-POZIŢIONAREA IDEOLOGICĂ PE AXA STÂNGA-DREAPTA 10 Capitolul 6: ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE 11 Capitolul 6: NIVELUL DE TOLERANŢĂ AL ROMÂNILOR 11 Capitolul 7: PERSPECTIVE ASUPRA VALORILOR TINERILOR ROMÂNI 12
Ce sunt valorile? Termenul de valoare, atât de des utilizat nu numai în limbajul de specialitate ci şi în cel cotidian, a condus la o varietate destul de mare de încercări de definire. Acestea au avut ca specific aria de cunoaştere sau mai bine zis aria de activitate umană din perspectiva căreia se făcea definirea. Astfel fiecare domeniu de la filozofie, estetică şi până la psihologie şi sociologie vehiculează acest termen cu nuanţări specifice. Cert este însă că din orice definiţie se desprinde conotaţia normativă a valorii, asociată notei de dezirabilitate. Milton Rockeach (1968) consideră că valorile, corelate cu atitudinile constituie axul principal orientativ al personalităţii. Valorile sunt descrise de acesta astfel: posedă o structură complexă, având o componentă cognitivă, una afectivă şi una comportamentală; sunt relativ stabile în timp, fiind manifestarea unor credinţe şi convingeri; se organizează la nivelul personalităţii într-o structură ierarhică, într-un sistem cu rol de ghidare a persoanei pe parcursul traseului existenţial. Pentru viaţa umană, valorile: constituie standarde de evaluare şi judecare a obiectelor, faptelor, evenimentelor şi acţiunilor umane; ne conferă o anumită identitate socială şi individuală, asigurându-ne confort şi securitate existenţială; ne ajută să acţionăm într-o manieră proprie şi cu anumite mijloace; ne orientează în relaţionarea cu alţii şi în influenţarea acestora; ne facilitează adaptarea şi inserţia într-un anumit spaţiu social. “Sociologia defineşte valorile ca fiind interioare individului, însă cu un important determinant social, exprimat şi totodată indus de către norme, obiceiuri şi ideologii. Pentru sociologie valorile acţionează ca motor în alegerile din viaţa de zi cu zi, servesc indivizilor în ordonarea priorităţilor si a propriei vieţi”. La nivelul indivizilor valorile se structurează consistent în sisteme de valori. Valorile din anumite domenii( familia, religia, prietenii, timpul liber, munca, politica) pot fi determinante şi pot determina valorile din alte omenii ale vieţii. Capitolul 1: Valori ale familiei în România Familia nu şi-a diminuat importanţa ca intituţie socială şi este din ce în ce mai adaptată transformărilor de la nivelul societăţii, democratică şi deschisă. Familia este tot mai integrată în dinamica societăţii, tot mai mult condiţionată de schimbările economice şi sociale, influenţând, la rândul ei, evoluţia de ansamblu. Imaginea curentă a familiei în societatea românească este cea a unei instituţii care conservă tradiţiile şi valorile. Este o instituţie ce se dezvoltă foarte lent şi anevoios. Familia actuală este o insituţie din ce în ce mai condiţionată de schimbările social-economice dar totodată este cea mai stabilă insituţie socială. Ataşamentul românilor faţă de familie este foarte crescut, ocupând primul loc în ierarhia valorile sociale şi totodată oferă cea mai mare satisfacţie. Potrivit statisticilor în România există cea mai rată a căsătoriilor din Europa de 6,7 căsătorii la mia de locuitori, rată care se pare că este în creştere în ultimii ani. “Comparativ cu celelalte ţări europene, România prezintă o proporţie destul de mare a familiilor extinse, multigeneraţionale, atît din cauza unor presiuni economice, cât şi a persistenţei modelului tradiţional. Cu excepţia Lituaniei, Slovaciei şi Bulgariei, care înregistrează valori mai ridicate, România are de cel puţin două ori mai multe familii extinse, comparativ cu majoritatea ţărilor Uniunii Europene: 8,7% din totalul gospodăriilor familiale, în creştere faţă de 1992, când reprezentau 7,3%. Standardul de viaţă al familiei româneşti este unul mai degrabă scăzut. Rata sărăciei familiilor cu copii în întreţinere este cea mai ridicată din Uniunea Europeană – 26%, comparativ cu media de 18%, fiind într-o tendinţă ascendentă în ultimii ani. Riscul crescut de sărăcie se datorează în special familiilor cu trei şi mai mulţi copii şi familiilor monoparentale”. 1.1 Atitudini privind familia “Atitudinile generale ale românilor cu privire la familie sunt preponderent de tip conservator. Ataşamentul faţă de viaţa de cuplu rămîne foarte ridicat, comparativ cu alte ţări europene. De exemplu, o relaţie stabilă este considerată importantă pentru a fi fericit de către 90% dintre români, comparativ cu numai 20% dintre olandezi. Oamenii căsătoriţi sunt consideraţi mai fericiţi de peste două treimi din populaţie. Modelul relaţiilor de cuplu şi al căsătoriei fericite este cel romantic, în care iubirea rămîne, aproape pentru toţi românii, cea mai importantă. Iubirea trebuie dublată însă de solidaritate între parteneri (încredere şi sprijin reciproc, respect şi înţelegere reciprocă, fidelitate), dar şi de suport material – în principal, condiţii bune de locuit şi, în secundar, bani. Norma fidelităţii rămîne deosebit de importantă în familia românească”.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
