Anchetă statistică privind opiniile elevilor din anii terminali ai liceelor din orașul Suceava, asupra alegerii viitoarei profesii

1.Care este in opinia dumneavoastra, importanta stabilirii unor obiective clare si precise in realizarea cu success a unei cercetari statistice ?

Cercetarea statisica. Cunoasterea fenomomenelor si proceselor economico – sociale se realizeaza prin lucrari complexe si de mare amploare, bazate pe un numar mare de operatii strict corelate, temeinic organizate, riguros programate care formeaza continutul activitatii de cercetare statistica.

Astfel cercetarea statistica include totalitatea operatiilor de culegere si observare, sistematizare si prelucrare, stocare si regasire , analiza si interpretare a informatiilor necesare pentru cunoasterea si conducerea proceselor sociale si economice.

Cercetarea statistica fundamentala are ca scop studierea si analiza fenomenelor economice si sociale de masa, desprinderea regularitatilor ce se manifesta in dezvioltarea acestora, explicarea stiintifica a acestor fenomene in functie de premisele stiintifice ale dezvoltarii si de conditiile concrete de timp si de loc, precum si formularea legitatilor si a prognozelor privind dezvoltarea fenomenelor studiate.

Cercetarea statistica aplicativa presupune folosirea legitatilor statistice observate in procesul de dezvoltare a fenomenelor in mod constient de om, in actiunile sale organizatorice si manageriale aplicate in diferite sectoare ale vietii social – economice. Rolul aplicativ al statisticii este dat de diferiti indicatori statistici concreti ce se obtin in cercetarile statistice. Acesti indicatori dau informatii privind dezvoltarea curenta a fenomenului, dar si asupra masurilor si rezolvarilor practice ce se cer si, de asemenea, sunt ceruti si utilizati in rezolvarea unor probleme ale cercetarilor intreprinse de diferite stiinte particulare.

Pentru obtinerea informatiilor necesare opiniei publice, ca si organelor de conducere economico – sociala, la fiecare nivel de organizare este creat si functioneaza un system informational adecvat.

Este foarte important sa se stabileasca obiective clare si precise in realizarea cu success a unei cercetari statistice, pentru a stabili cu exactitate ceea ce urmarim sa aflam in urma unei astfel de cercetari.

Astfel trebuie sa trasam anumite idei dupa care sa ne ghidam in cercetarea noastra. In functie de aceste idei se vor formula si cerintele sau intrebarile ce vor duce spre satisfacerea curiozitatii noastre cu privire la o anumita tema.

In cazul nostru, prin aceasta cercetare se urmareste cunoasterea si analiza opiniilor viitorilor absolventi de liceu din orasul Suceava, cu privire la alegerea universitatii spre care vor sa se indrepte pentru a-si continua studiile si apoi a facultatii, a profilului si a specializarii unde va urma sa fie pregatiti pentru viitoarele lor meserii.

De altfel se urmareste prin aceasta cercetare si o analiza a factorilor ce au avut influenta asupra alegerii facute, a motivelor si a factorilor ce au determinat aceasta alegere.

2.Ce metode de esantionare cunoscute s-ar fi pretat mai bine studiului de fata? Argumentati.

La formarea esantionului se folosesc urmatoarele metode de esantionare:esantioane probabilistice: adica acelea in care membrii populatiei au o sansa (probabilitate) cunoscuta de a fi selectati in esantion;aceste esantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia aleasa si permit calcularea erorii de esantionare si esantioanele non-probabilistice care apar in situatiile in care probabilitatea sau sansa unui membru al populatiei selectate de a fi ales in esantion nu poate fi determinata;aceste esantioane nu asigura reprezentativitatea datelor si eroarea de esantionare nu poate fi calculata.

Din cadrul esantioanelor probabilistice fac parte:selectia aleatoare simpla, selectia sistematica, selectia cluster si selectia aleatoare stratificata.

Selectiile aleatoare (intamplatoare) constituie modelul de baza utilizat pentru asigurarea prezentativitatii.Ele se bazeaza pe principiul tragerii la sorti si exclud orice element subiectiv in formarea esantionului

Din cadrul esantioanelor non-probabilistice fac parte: selectia arbitrara, selectie rationala, selectia in lant, esantionarea pe cote.

O prima metoda de esantionare care se preteaza foarte bine studiului de fata si care a fost folosita este selectia aleatoare simpla, populatia chestionata, elevii din clasele a XII-a pot fi identificati printr-un numar unic, s-au ales aleator cate 20 de elevi din cele 10 licee la intamplare.Orice elev, din orice liceu si orice profil poate fi ales asigurand astfel o reprezentativitate destul de ridicata.Se mai putea de asemenea folosi selectia sistematica, prin care se foloseau listele de la secretariatele scolilor, selectia facandu-se prin pas de numarare cu start aleator, fiecare elev de clasa a XII-a putand fi inclus.prin aceasta metoda se asigura includerea tuturor categoriilor de elevi.Si selectia cluster putea fi considerata o buna metoda de esantionare pentru acest studiu.Elevii puteau fi impartiti in grupuri, spre exemplu dupa criteriul profilul la care sunt, se facea selectia aleatoare a grupurilor dupa care a membrilor,fiecare grup avand o sansa egala de a fi ales si fiecare membru al grupului are o sansa egala de a fi ales in cadrul grupului.In stransa legatura cu selectia aleatoare simpla a fost folosita si selectia cluster putem spune.Cei cinci operatori au primit cate 40 de chestionare avand notat in agenda proprie,profilele si numarul salilor in care vor merge.

O alta metoda de interes ar fi esantionarea pe cote unde esantioanele au un numar precis de indivizi din fiecare categorie de interes care trebuie chestionati.Astfel ar fi luati in calcul toti elevii de la toate liceele.