Econometrie

Econometria este acea ramura a economiei in care ipotezele apar sub forma expresiilor matematice, iar seriile de date sunt colectate empiric si apoi supuse testelor statistice. Una din principalele preocupari ale neoclasicismului modern consta in constituirea de modele econometrice la nivel micro si macroeconomic.

Modelele econometrice sunt constituite din ecuatii care pun in evidenta relatiile dintre diferitele variabile economice.

Reprezentarile econometrice, spre deosebire de modelele economice care explica structura fenomenului sau procesului economic de pe pozitia teoriei economice, au intotdeauna o finalitate practica, operationala, ele devenind instrumente de control si dirijare, de simulare si de previziune a fenomenelor economice.

Datele utilizate pentru construirea urmatorului model econometric sunt date reale obtinute de la institutul national de statistica.

Modelul este realizat pe o perioada de patru ani in cele opt regiuni din Romania si anume: nord-est, sud-est, sud, sud-vest, vest, nord-vest, centru si bucuresti.

Din regiunea de nord-vest fac parte urmaroarele judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui. Din regiunea de sud-est fac parte: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. In sud sunt incluse urmatoarele judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. Din regiunea de sud-vest fac parte: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea. Judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis apartin regiunii de vest. In nord-vest sunt incluse judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj. In centru sunt judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu. Iar Ilfov si Municipiul Bucuresti sunt incluse in regiunea Bucuresti.

Variabila de explicat (Y) este produsul intern brut pe regiuni in miliarde ROL.

Variabilele explicative (X) sunt:

• X1 – rata somajului pe regiuni in procente.

• X2 – numarul de locuitori din fiecare regiune

• X3 – castigul salarial nominal mediu net lunar in ROL pe salariat

• X4 – numarul de orase si municipii din fiecare regiune

Pentru a vedea ce influenta au variabilele explicative asupra variabilei de explicat am aplicat urmatoarele teste statistice: Student, Fisher, Chow, Farrar-Glauber, Selectarea variabilelor explicative, Variabila Dummy, Durbin-Watson si Goldfeld-Quandt.

1. Testul Student

= + x + x + x + x

y = a +a x +a x +a x +a x

Testul student sau testul de semnificatie individuala presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1.se stabilesc ipotezele:

H0: a =0

H1: a ≠0

2.se afla t* ( ratia student)

3.se extrage din tabela legii de distributie Student o valoare notata t (t teoretic)

4.se compara ratia Student cu valoarea luata din tabel.

Daca t* ≤ t - se accepta H0 - aceasta inseamna ca cu probabilitatea de 1-α variabila explicativa nu influenteaza semnificativ variabila de explicat.

Daca t* > t - se accepta H1 - - aceasta inseamna ca cu probabilitatea de 1-α variabila explicativa influenteaza semnificativ variabila de explicat.

In urma aplicarii testul Student (anexa 1) am obtinut urmatoarele rezultate:

a1 - t* = 4.75621 > t teoretic - se accepta H1 k = 4

a2 - t* = 4.2503996 > t teoretic - se accepta H1 n-k-1 = 27

a3 - t* = 7.6927652 > t teoretic - se accepta H1

a4 - t* = 0.95428 < t teoretic - se accepta H0

t = 2.0518305

Variabilele explicative X1,X2,X3 influenteaza semnificativ variabila de explicat.

Variabila explicativa X4 nu influenteaza semnificativ variabila de explicat si de aceea trebuie scoasa din model.