Proiect Econometrie - ANOVA

Aplicaţia 1:

Folosind ANOVA, vrem să determinăm dacă există diferenţe semnificative între domeniile de activitate ale economiei naţionale în ceea ce priveşte câştigul salarial nominal mediu net lunar. În acest sens, se iau în considerare 4 domenii mari de activitate: Agricultură, vânătoare şi silvicultură, Industrie, Comerţ şi Transporturi, depozitare şi comunicaţii. Astfel, se folosesc înregistrări, realizate pe parcursul anului 2006, din cele 8 regiuni ale ţării: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru, Bucuresti-Ilfov. Deasemenea, trebuie să determinăm dacă există diferenţe între aceste regiuni din punctul de vedere al câştigului salarial nominal mediu net lunar.

Rezolvare:

Putem afirma, cu o probabilitate de 95%, că există diferenţe semnificative între domeniile de activitate ale economiei naţionale din punctul de vedere al al câştigului salarial nominal mediu net lunar. Deasemenea, comparând mediile înregistrărilor, observăm că valoarea medie a înregistrărilor pentru domeniul Transporturilor este sensibil mai mare decât valorile medii ale câştigurilor înregistrate pentru celelalte ramuri de activitate. Valori mai mici ale câştigurilor medii nete lunare se înregistrează în Agricultură şi Comerţ. Astfel, aceste diferenţe existente între câştigurile medii lunare explică orientarea noilor angajaţi spre anumite domenii de activitate.

Mai mult chiar, există diferenţe semnificative între câştigurile salariale medii nete lunare de la o regiune la alta. Spre exemplu în Regiunea Bucureşti-Ilfov se înregistrează, în general, valori mai ridicate ale câştigurilor salariale nominale medii lunare comparativ cu celelalte regiuni ale ţării. De altfel, majoritatea studiilor de specialitate au arătat că există anumite discrepanţe între regiunile de dezvoltare ale României, din punct de vedere social-economic cel mai bine cotate fiind regiunea Bucureşti şi regiunea de Vest.

Aplicaţia 2

Dezvoltarea economică a unei ţări este de neconceput fără dezvoltarea domeniului Transporturilor, în măsura în care acestea asigură buna desfăşurare a producţiei în agricultură şi industrie, circulaţia bunurilor materiale, a oamenilor şi chiar a informaţiei. În cadrul acestora transporturile feroviare ocupă un loc important, reprezentând o modalitate eficientă şi economică din punct de vedere energetic de transport terestru. Astfel, încercând să urmărim dezvoltarea domeniului transporturilor feroviare în România, vrem să determinăm dacă există o legătură între liniile de cale ferată în exploatare şi numărul de mijloace de transport feroviar disponibile.

Liniile de cale ferata in exploatare(km) Numarul de mijloace de transport feroviar

1990 11348 4415

1991 11365 4404

1992 11430 4383

1993 11380 4372

1994 11374 4372

1995 11376 4370

1996 11385 4330

1997 11380 4022

1998 11010 3521

1999 10981 3418

2000 11015 3448

2001 11015 3318

2002 11002 3260

2003 11077 3188

2004 11053 2059

2005 10948 2061

2006 10789 1982

În acest sens folosim 17 înregistrări pentru care, practic, urmărim valorile a două variabile:

• variabila X (variabila independentă) - liniile de cale ferată în exploatare exprimate în numărul de kilometri

• variabila Y (variabila dependentă) - numărul de mijloace de transport feroviar

Pe baza corelogramei putem presupune că media numărului mijloacelor de transport feroviar depinde de numărul de kilometri de cale ferată în exploatare printr-o relaţie liniară. Deci, modelul de regresie liniară simplă este de forma:

Yi = a + b Xi + εi unde:

Yi = variabila dependentă (răspuns)

Xi = variabila independentă (explicativă)

εi = variabila de perturbaţie

a = termenul constant (intercept)

b = panta de regresie