Sondajul

Teoria statisticii împarte culegerea de date în observări totale şi observări parţiale, în funcţie de gradul în care ele cuprind diferite populaţii statistice.

Practica statistică arată că nevoile crescânde de date statistice nu pot fi acoperite doar de observări totale, principala dificultate fiind cea legată de organizarea acestor observări, ca şi de volumul mare de timp şi cheltuială pe care le implică. Deci, statisticienii au ajuns la concluzia de a folosi tot mai mult observările parţiale printre care, în primul rând, observări pe bază de sondaje de diferite tipuri.

Teoria actuală a sondajului s-a constituit şi dezvoltat sun impulsul nevoilor practice.

În prezent, nu ne putem imagina existenţa vreunui domeniu de cunoaştere în care să nu se folosească forma de observare şi cercetare pe bază de sondaj. Mai mult, sunt domenii în care nu pot să existe şi să se dezvolte fără cercetări pe bază de sondaj. Un exemplu tipic în această privinţă îl constituie controlul statistic al calităţii; în prezent acest domeniu de cercetare se bazează pe o teorie riguroasă şi în linii mari închegată sub raport matematic şi practic.

În şiinţă, metoda sondajului este fundamentată. H. Poincaré a spus: “Slăbiciunea noastră nu ne permite să îmbrăţişăm tot universul şi suntem obligaţi să-l descompunem în bucăţi”. Într-adevăr, evenimentele şi fenomenele din natură şi societate sunt prea numeroase, prea complexe şi prea variate pentru a permite o observare totală. Suntem obligaţi în cercetarea ştiinţifică să recurgem la fracţionări, din care să scoatem adevăruri generale.

Rezumat

Lucrarea prezentă abordează unele probleme fundamentale ale metodei de investigare a fenomenelor de masă – sondajul.

În această lucrare am pus accent îndeosebi pe importanţa sondajului, prezentând avantajele sale, ceea ce trebuie să cuprindă un sondaj pentru a reda corect rezultatele şi ce dezavantaje pot apărea în unele situaţii.

Lucrarea a fost structurată pe 6 capitole, urmărind înţelegerea şi utilizarea sondajelor ca metodă de cercetare statistică.

În primul capitol este prezentat un scurt istoric cu privire la “originile” sondajului statistic, mai bine zis la procedeele, tehnicile folosite pînă la punerea bazelor teoriei sondajelor şi a aplicării în practică a acestei metode.

Al doilea capitol este împărţit în trei subcapitole referitoare la avantajele, dezavantajele şi domeniile de aplicare ale sondajelor; sunt enumerate şi tipurile de sondaje.

Capitolul 3 face referire la organizarea unui sondaj; (este urmărit ceea ce trebuie să conţină dosarul sondajului).

Capitolul 4 – “Bazele de sondaj”- prezintă condiţiile unei baze autentice.

Non-răspunsurile şi sursele acestora sunt prezentate succint într-un alt capitol-5.

În ultimul capitol -6- sunt oferite informaţii despre erorile ce apar în această metodă de investigare.

Cuvintele “cheie” ale acestei lucrări sunt : investigare, populaţie, eşantion, bază de sondaj, reprezentativitate, extrapolare şi altele.

În continuare am prezentat mai pe larg cunoştinţe cu privire la aceste noţiuni, reliefând tema propusă – metoda sondajului.