Autoritățile Regionale și Influența Lor Asupra Finanțelor Locale

Cuprins proiect

România pe regiuni de dezvoltare 1
2. Cadrul instituţional al politicii regionale 4
3. Autorităţi regionale 4
3.1. Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) 4
3.2. Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR), 6
3.3. Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională (CNDR) 7
4. Influenţa autorităţilor asupra finanţelor locale şi fondurilor regionale 9
Bibiliografie 11


Extras din proiect

1. România pe regiuni de dezvoltare
În România, relaţia dintre dezvoltarea regiunile şi autorităţile regionale care se ocupă de această dezvoltare este una foarte apropiată, autorităţile fiind responsabile pentru demararea proiectelor de dezvoltare şi implementarea acestora. În România nu exista regiuni administrative. Articolul 3 din Constituţie specifică în mod clar că teritoriul României este organizat din punct de vedere administrativ în comune, oraşe şi judeţe. România este divizată în 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti – Capitala ţării, structură care serveşte unor scopuri administrative. La nivelul UE se consideră însă, că unităţi administrative de asemenea dimensiuni nu sunt eficiente pentru proiectarea şi implementarea măsurilor de politică regională. Nivelul optim al acestor structuri teritoriale, se consideră a fi cele corespunzătoare nivelului NUTS II în Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT. Acest nivel teritorial NUTS II este cadrul de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările EUROSTAT şi prin aceasta, cadrul de concepere, implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională şi a programelor de coeziune economică şi socială.
În baza Legii 151/1998, la sfârşitul anului 1998, s-au constituit prin asocierea liber consimţită a judeţelor şi a Municipiului Bucureşti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzătoare nivelului statistic NUTS II. Stabilite în urma unui proces de asociere voluntară care a necesitat în medie 400 de decizii ale consiliilor locale din fiecare regiune de dezvoltare, ele nu au statut de unităţi administrative şi nu au personalitate juridică, dar reprezintă unităţi teritoriale suficient de mari pentru a constitui o bună bază pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permiţând utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane. Totuşi, neavând statut administrativ, aceste regiuni nu sunt comparabile cu unităţile administrative care au autoritate decizională.
Actele normative cu privire la împărţirea teritorială a Româmiei definesc structura teritoriala în vigoare, asimilabila NUTS, după cum urmează:
Nivel NUTS I România
Nivel NUTS II 8 regiuni de dezvoltare, cu o populaţie medie de 2,8 milioane locuitori
Nivel NUTS III 42 judeţe, care reflectă structura administrativ-teritorială a României
Nivel NUTS IV nu se foloseşte, deoarece nu s-au identificat asocieri de unităţi teritoriale
Nivel NUTS V 319 municipii şi oraşe, 2851 comune, cu 12946 sate
Tabelul 1 - Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale aplicabil Romaniei (NUTS)
Scopul în care s-au creat Regiunile de Dezvoltare este similar celui urmărit şi de celelalte ţări în curs de aderare, la fel ca şi Statele Membre, acelea de a sprijini comunităţile mai mari în a-şi soluţiona problemele care trec dincolo de graniţele administrative şi care depăşesc posibilităţile financiare ale unui judeţ. Regiunile de Dezvoltare reprezintă structuri teritoriale în care se realizează implementarea şi evaluarea politicii naţionale de dezvoltare regională. 
Pentru actualele state membre noi (foste tari candidate la UE), organizarea la nivelul regiunilor a reprezentat un standard european, care trebuia îndeplinit, că etapa în procesul de pregătire pentru a avea acces la fondurile structurale. 
Pentru a asigura stabilitatea clasificării provizorii NUTS, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională oficializează compoziţia regiunilor NUTS II, prin precizarea judeţelor care compun regiunile respective, conform tabelului: 
Nr.Crt. Regiunea Componenta/judeţe Sediul ADR
1 Nord Est Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău Piatra Neamţ
2 Sud Est Vrancea, Galaţi, Bratila, Tulcea, Constantă. Buzău Brăila
3 Sud Muntenia Ialomiţa, Călăraşi, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman, Argeş Călăraşi
4 Sud Vest Oltenia Vâlcea, Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj Craiova
5 Vest Hunedoara, Caras – Severin, Timiş, Arad Timişoara
6 Nord Vest Bihor, Cluj, Bistriţa – Năsăud, Maramureş, Sălaj, Satu -Mare Cluj Napoca
7 Centru Albă, Mureş, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov Albă Iulia
8 Bucureşti Ilfov mun. Bucureşti, Ilfov Bucureşti
Tabelul 2 - Regiunile de Dezvoltare ale României şi componenţa lor 
Astfel, regiunile din România includ minimum 4 şi maximum 7 judeţe, un număr mare de comune, câteva oraşe şi municipii, sectorul privat (companii producătoare şi instituţii din domeniul serviciilor), institute de cercetare şi institute de educaţie de nivel înalt, organizaţii non-guvernamentale. În legătură cu numărul actual al regiunilor de dezvoltare în care este structurata tara, trebuie remarcat că reprezintă cel mai înalt nivel de concentrare geografică a teritoriului realizat vreodată în România. Pentru scopul dezvoltării regionale este foarte important că regiunile de dezvoltare să rămână cât de mari posibil ca dimensiuni şi populaţie pentru a fi posibilă realizarea unei economii de scală şi acţiuni sinergice, care să le permită în viitor să intre cu succes în competiţia cu regiuni mari din Europa. Din 1998, când au fost create Regiunile de Dezvoltare, au avut loc o serie de schimbări în cadrul instituţional creat pentru coordonarea activităţii acestor regiuni. Aceasta a constituit mai întâi responsabilitatea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională


Fisiere în arhivă (1):

  • Autoritatile Regionale si Influenta Lor Asupra Finantelor Locale.docx

Imagini din acest proiect

Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!