Capitala României București

Proiect
7.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 16843
Mărime: 184.82KB (arhivat)
Publicat de: Stancu Ciocan
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Profesor Doctor Magdalena Iordache Platis

Extras din proiect

Capitolul 1: Date Generale despre Municipiul Bucureşti

1.1. Scurtă prezentare a oraşului

Scurtă prezentare a regiunii - date geografice, geologice

Municipiul Bucureşti este situat în partea sudică a României, în Valahia, la 44°24’49’’ latitudine nordică şi 26°05’48’’longitudine estică.

Oraşul Bucureşti reprezintă centrul politic, economic şi cultural al ţării şi aici locuieşte aproximativ 10% din populaţia ţării.

Municipiul Bucureşti este localizat la 60 km nord de Dunăre, 100 km sud de Carpaţii Orientali şi 250 km vest de Marea Neagră.

Înălţimea faţă de nivelul Mării Negre este:

- min. 56 m la staţia de epurare a apelor uzate Glina;

- max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu şi pe şoseaua de centură.

Suprafaţa Bucureştiului acoperă 238 km2 reprezentând 0.8% din suprafaţa totală a României şi este dezvoltată în proporţie de 70%

Oraşul Bucureşti este format din 6 sectoare administrative

Condtiile climaterice

În Municipiul Bucureşti climatul continental guvernează condiţiile vremii. Vânturile dominante derivă din Est şi Vest în partea sudică şi din Nord şi Nord Est în partea nordică. Câteodată, verile sunt extrem de călduroase, cu temperaturi de 35 - 400C, iar temperaturile în timpul iernii sunt uneori mai mici de -200C însoţite de zăpada şi furtuni de zăpada.

Influenţa maselor de aer din Vest şi Sud sunt responsabile pentru toamnele lungi şi călduroase, zilele blânde de iarnă sau primăverile timpurii. Bucureştiul suferă de un deficit de umiditate, care este parţial compensat prin centură de lacuri din jurul oraşului.

Date demografice şi aşezări umane

Aproximativ 89% din numărul total de locuitori aparţinând Regiunii 8 sunt localizaţi în Bucureşti. 9% din populaţia totală locuieşte în zone rurale. Între 2000 şi 2004 a fost înregistrată o descreştere a populaţiei cu 0.87% pe an.

Serviciul de colectare este mai mult sau mai puţin privatizat. Colectarea deşeurilor menajere din gospodării necesită o autorizaţie de la municipalitate. Acesta include, pe lângă obligaţiile specifice şi preţul care trebuie cerut gospodăriilor.

Pentru a controla competiţia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitaţie de către municipalitate. În prezent, preţul pe gospodărie este de 1,7 euro de persoană pe luna.

1.2. Legislaţia asupra managementului deseurlor - legislaţia europeană, legislaţia autohtonă

Legislaţia asupra managementului deşeurilor

Acurateţea legilor stabileşte sau încalcă, după caz, politicile şi performanţele care ţin de mediu. Legislaţia conferă cadrul necesar pentru atingerea unor obiective născute din necesităţi legate de mediu, implicaţii socio-economice cât şi alte aspecte. În general conştientizarea de către populaţie asupra mediului înconjurător rămâne alarmant de scăzută în majoritatea părţilor lumii.

Acest fenomen se manifestă chiar şi în zonele unde populaţia este foarte bine informată despre amploarea problemelor actuale de mediu. Fără o legislaţie şi previziuni încorporate în planurile de implementare, managementul deşeurilor din Bucureşti sau chiar din orice parte a lumii nu ar mai avea nici o coeziune sau vreun sens, sau în cel mai bun caz politicile de mediu privitoare la deşeuri care nu deţin un cadru legal ar prezenta o putere limitată.

Directivele Europene

Previziunile de bază ce privesc managementul deşeurilor municipale sunt încorporate în Directiva Cadru 75/442/EEC privitoare la deşeuri, revizuită. Această Directivă asigură structura de ansamblu pentru un regim al managementului deşeurilor eficient din perspectiva Uniunii Europene.

Se aplică următoarele 5 îndatoriri ale Statelor Membre:

1) Încurajarea prevenirii şi reducerii deşeurilor, minimalizarea potenţialelor stricăciuni prin tehnologii ecologice, cu tehnici noi de dispunere şi promovarea unor bunuri (produse) mai blânde cu mediul înconjurător din punct de vedere al poluării;

2) Încurajarea recuperării deşeurilor, astfel: reciclare, reutilizare şi recuperarea energiei;

3) Asigurarea, mai presus de interesele personale, a integrităţii sănătăţii umane sau a oricărei părţi a mediului înconjurător;

4) Interzicerea aruncării şi a depozitării necontrolate a deşeurilor;

5) Asigurarea unei reţele integrate şi adecvate de instalaţii destinate deşeurilor, utilizând cea mai bună tehnologie.

Mai mult, Statele Membre trebuie să autorizeze organele competente care au puterea să emită premise pentru deşeuri, să adopte Planuri de Management al Deşeurilor în funcţie de tipurile de deşeuri şi să inspecteze instalatiilde de deşeuri.

Această Directivă Cadru se răsfrânge în alte Directive, care se preocupă cu diferite aspecte ale managementului deşeurilor municipale.

Preview document

Capitala României București - Pagina 1
Capitala României București - Pagina 2
Capitala României București - Pagina 3
Capitala României București - Pagina 4
Capitala României București - Pagina 5
Capitala României București - Pagina 6
Capitala României București - Pagina 7
Capitala României București - Pagina 8
Capitala României București - Pagina 9
Capitala României București - Pagina 10
Capitala României București - Pagina 11
Capitala României București - Pagina 12
Capitala României București - Pagina 13
Capitala României București - Pagina 14
Capitala României București - Pagina 15
Capitala României București - Pagina 16
Capitala României București - Pagina 17
Capitala României București - Pagina 18
Capitala României București - Pagina 19
Capitala României București - Pagina 20
Capitala României București - Pagina 21
Capitala României București - Pagina 22
Capitala României București - Pagina 23
Capitala României București - Pagina 24
Capitala României București - Pagina 25
Capitala României București - Pagina 26
Capitala României București - Pagina 27
Capitala României București - Pagina 28
Capitala României București - Pagina 29
Capitala României București - Pagina 30
Capitala României București - Pagina 31
Capitala României București - Pagina 32
Capitala României București - Pagina 33
Capitala României București - Pagina 34
Capitala României București - Pagina 35
Capitala României București - Pagina 36
Capitala României București - Pagina 37
Capitala României București - Pagina 38
Capitala României București - Pagina 39
Capitala României București - Pagina 40
Capitala României București - Pagina 41
Capitala României București - Pagina 42
Capitala României București - Pagina 43
Capitala României București - Pagina 44
Capitala României București - Pagina 45
Capitala României București - Pagina 46
Capitala României București - Pagina 47
Capitala României București - Pagina 48
Capitala României București - Pagina 49
Capitala României București - Pagina 50
Capitala României București - Pagina 51
Capitala României București - Pagina 52
Capitala României București - Pagina 53
Capitala României București - Pagina 54
Capitala României București - Pagina 55
Capitala României București - Pagina 56
Capitala României București - Pagina 57
Capitala României București - Pagina 58
Capitala României București - Pagina 59
Capitala României București - Pagina 60
Capitala României București - Pagina 61
Capitala României București - Pagina 62
Capitala României București - Pagina 63
Capitala României București - Pagina 64
Capitala României București - Pagina 65
Capitala României București - Pagina 66
Capitala României București - Pagina 67
Capitala României București - Pagina 68
Capitala României București - Pagina 69
Capitala României București - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Capitala Romaniei Bucuresti.doc

Te-ar putea interesa și

Băncile comerciale

Capitolul I STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 1.1 Dinamica şi structura sistemului bancar 1.1.1 Informaţii generale. Scurt...

Piața de capital în România

I.Aspecte generale privind pietele de capital 1.1.Concept Piata de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se...

Identificarea și dezvoltarea agroturismului în Județul Iași

INTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere, pentru recreere. Aceastǎ noțiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include...

Potențialul turistic al orașului Iași

INTRODUCERE Nicolae Iorga, îşi exprimă nedumerirea că "sunt români care n-au fost niciodată în Iaşi, deşi n-ar trebui să fie niciunul, căci cine...

Evoluția pieței de capital în România - analiză comparativă între piața de capital din România și cea din Europa Cetrală și de Est

1. Aspecte generale privind problematica pieţelor financiare Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in...

Interdependențe între Criza Financiară și Activitatea Bursieră

INTRODUCERE "Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru.Criza este cea mai binecuvântantă situaţie care poate...

Piața de capital în România - evoluții și perspective

1. Aspecte generale 1.1. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare Teritoriu aflat prin excelenta sub imperiul pragmatismului,...

Analiza evoluției pieței de capital de la înființare și până în prezent

1. INTRODUCERE In tara noastra tranzitia la economia de piata a readus in actualitate necesitatea construirii unei piete bursiere. Din păcate, cel...

Ai nevoie de altceva?