Fondurile de preaderare - fondul Sapard, componentă a finanțelor publice europene

Cuprins proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I: FONDURILE DE PREADERARE – PRECURSORI AI INSTRUMENTELOR STRUCTURALE - 3 -
1.1 ROLUL ASISTENŢEI FINANCIARE A UNIUNII EUROPENE - 3 -
1.2. SAPARD – OBIECTIVE, BENEFICIARI, REGULI DE COFINANŢARE, DEOSEBIRI DE CELELALTE INSTRUMENTE DE PREADERARE (PHARE ŞI ISPA) - 4 -
CAPITOLUL II: PROGRAMUL SAPARD PENTRU ROMÂNIA - 6 -
CAPITOLUL III: IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD LA NIVEL COMUNITAR ŞI ÎN ROMÂNIA - 11 -
3.1. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD LA NIVEL COMUNITAR - 11 -
3.1. ADMINISTRAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA - 12 -
3.2.1. Agenţia SAPARD - 13 -
3.2.2. Autoritatea Competentă - 14 -
3.2.3. Coordonatorul Naţional al Asistenţei (NAC) - 15 -
3.2.4. Responsabilul Naţional cu Autorizarea (RNA) - 15 -
3.2.5. Autoritatea de Management (AM) - 15 -
3.2.6. Comitetul de Monitorizare a Programului (CMP) - 15 -
3.2.7. Organismul de certificare - 16 -
3.2.8. Serviciile Tehnice Delegate (STD) - 17 -
CAPITOLUL IV: CONTRACTELE ÎN CADRUL PROGRAMULUI SAPARD - 18 -
4.1. PROCEDURA DE ACHIZIŢII PENTRU BENEFICIARII PUBLICI - 18 -
4.2. PROCEDURA DE ACHIZIŢII PENTRU BENEFICIARII PRIVAŢI - 19 -
4.3. DOSARUL DE LICITAŢIE - 20 -
4.4. EVALUAREA PROIECTELOR - 20 -
4.5. ACORDAREA ŞI SEMNAREA CONTRACTELOR - 21 -
CONCLUZII - 22 -
ANEXA 1 - 24 -
ANEXA 2 - 25 -
BIBLIOGRAFIE 26

Extras din proiect Cum descarc?

Capitolul I: FONDURILE DE PREADERARE – PRECURSORI AI INSTRUMENTELOR STRUCTURALE
1.1 Rolul asistenţei financiare a Uniunii Europene 
Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951 şi are ca misiune organizarea relaţiilor dintre statele membre şi popoarele acestora, într-o manieră coerentă, având drept suport solidaritatea. Uniunea Europeană a sprijinit începând cu anul 2000, statele candidate din Europa Centrală şi de Est în eforturile acesto ra de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA şi SAPARD.
Decalajul dintre nivelul mediu de dezvoltare a ţărilor Europei Centrale şi de Est candidate la aderare şi ţările membre ale Uniunii Europene era unul destul de mare. Aceste diferenţe reprezentau piedici serioase pentru funcţionarea armonioasă a întregului comunitar, deoarece existenţa unor zone sărace în apropierea Uniunii Europene perturbau echilibrul pe cale de a se realiza în cadrul Comunităţii.
Pentru a reduce aceste decalaje, Uniunea Europeană a acordat ajutor financiar ţărilor candidate. Cu ajutorul acestor fonduri, ţările membre trebuiau să facă eforturi pentru dezvolarea resurselor umane, reducerea şomajului, restructurarea sectorului productiv, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a infrastructurii, micşorarea decalajelor regionale. Acest ajutor a fost furnizat prin intermediul a trei instrumente finaciare: 
Programul PHARE care este orientat spre investitţii vizând dezvolatarea regională integrată;
Instrumentul Structural de pre-aderare (ISPA) acordat pentru infrastructura de mediu şi transport;
Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD).
Este foarte important de precizat faptul că rolul instrumentelor de preaderare nu a fost doar de a oferi suportul necesar pentru realizarea integrării, ci şi pentru familiarizarea statelor candidate cu mecanismele de utilizare a instrumenetelor structurale. După anul 2007, programele de asistenţă financiară din perioada de preaderare au fost înlocuite de instrumentele structurale, acestea reprezentând în fapt mecanismul UE de atingere a coeziunii economice şi sociale în întregul teritoriu european .
Un alt impact semnificativ al asistenţei acordate prin programele de preaderare îl constituia rolul major pe care l-a avut în disciplinarea politicilor guvernamentale. De asemenea, programele de preaderare au constituit un adevărat test în ceea ce priveşte capacitatea de gestionare a asistenţei comunitare şi cu atât mai mult programul SAPARD a reprezentat un adevărat exerciţiu în direcţia descentralizării încurajate de Comisia Europeană, instrumentele de aderare au reprezentat, astfel, un exerciţiu de politică publică.
1.2. SAPARD – obiective, beneficiari, reguli de cofinanţare, deosebiri de celelalte instrumente de preaderare (PHARE şi ISPA) 
SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) - fiind echivalentul la Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă (FEOGA) la nivelul ţărilor UE - era un programul menit să sprijine eforturile făcute de către ţările Europei Centrale şi de Est în perioada de pre-aderare, prin care ele trebuiau să îşî pregătească participarea la politica agricolă comună şi la piaţa unică. Programul SAPARD s-a derulat în România începând cu anul 2000 şi era destinat ameliorării structurilor agricole, calităţii produselor alimentare şi protecţiei consumatorilor, dezvoltării rurale, protecţiei mediului şi asistenţei tehnice. Reforma structurală a agriculturii avea, aşadar, două obiective:
reducerea numărului de persoane care trăiesc din agricultură, cu disponibilizarea suprafeţelor de teren necesare pentru consolidarea fermelor şi creşterea mărimii şi eficienţei exploataţiilor agricole.
Programul SAPARD a alocat un buget mediu anual de 540 milioane euro (pentru cele 10 state) şi a fost în responsabilitatea Comisiei Europene - Direcţia Generală Agricultură. Alocarea fondurilor pentru fiecare stat în parte se baza pe mai multe criterii: populaţia rurală, suprafaţa agricolă, PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare şi situaţia specifică fiecărui stat în parte. Beneficiarii acestor programe puteau fi: 
producători agricoli privaţi;
asociaţii ale producătorilor agricoli;
întreprinderile mici şi mijlocii;
autorităţile locale;
ONG-urile.

Fisiere în arhivă (1):

 Fondurile de Preaderare - Fondul Sapard, Componenta a Finantelor Publice Europene.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?