Analiza Politicii de Dezvoltare Economică a Regiunii Roșia Montană

I. Introducere:

1.Scopul analizei

Analiza politicii de dezvoltare economică a regiunii Roşia Montană işi propune furnizarea unor alternative viabile pentru revitalizarea zonei din punct de vedere social şi economic, pe baza conceptelor de dezvoltare durabilă şi de conservare a patrimoniului natural şi cultural.

2.Tipul politicii şi modelul de analiză

Politica de dezvoltare a regiunii Roşia Montană se încadrează în strategia de dezvoltare regională 2007-2013, propunându-şi reducerea disparităţilor economice dintre această zonă şi regiunile din jur, şi în aceaşi timp să asigure protecţia şi continuitatea mediului.

Modelul prin care se urmăreşte alegerea alternativelor celor mai viabile, precum şi evaluarea şi implementarea lor este cel procesual. Studiul de faţă îşi propune realizarea primilor doi paşi ai procesului, identificarea problemelor şi construirea alternativelor.

Pentru cea de-a doua componentă a politicii, protecţia şi conservarea mediului, se urmăreşte o strategie care să îmbine modelul procesual cu cel al opţiunii publice. În acest scop, paralel cu alternativele pentru revigorare economică, se vor propune şi programe de protecţie a mediului, pentru succesul cărora Guvernul va trebui să formuleze un cadru coercitiv concret şi sever.

3.Prezentarea Zonei şi a Potenţialului de Dezvoltare

Zona Roşia Montana se întinde pe o suprafaţă de 66.925 ha, cu o populaţie stabilă de peste 34.000 locuitori, respectiv 8% din populaţia judeţului Alba (Anexa 1).

Densitatea medie a populaţiei este scăzută, până la 50-60 loc./kmp, sub densitatea medie pe judeţ (66,3 loc./kmp) şi cu mult sub media pe ţară (95,8 loc./kmp). În oraşul Câmpeni şi comuna Roşia Montana densitatea este mai ridicată, în jur de 100 loc./kmp.

Reţeaua de localităţi cuprinde două oraşe (Câmpeni şi Abrud) şi 7 comune, totalizând 190 de sate aparţinătoare. Ponderea populaţiei urbane este 43,5% în special prin trecerea localităţii Câmpeni în categoria celor urbane. Numărul foarte mare de localităţi rurale se înregistrează la nivelul comunelor Bistra-35 sate, Sohodol-31 sate şi Bucium-30 sate. Comuna Roşia Montana are în componenţă 16 sate cu o populaţie de 3.865 de locuitori (recensământul din 2002), reprezentând circa 12% din totalul locuitorilor zonei, ceea ce o situează în rândul localităţilor de dimensiuni mici.

Cea mai mare parte a teritoriului zonei Roşia Montana are funcţie industrial-extractivă, deţinută de exploatarea minereurilor de aur şi argint, concentrată în comuna Roşia Montana, Abrud şi Bucium. La Sohodol se extrage marmură.

Funcţia agrar-industrială este reprezentată de agricultură (cultura cartofului, fructe şi creşterea animalelor) şi prelucrarea industrială (industria textilă-confecţii, covoare ţesute manual ş.a., industria alimentară şi de prelucrarea lemnului).

Potenţialul peisajului natural (chei, peşteri, fenomene carstice ş.a.) ca şi tradiţia unor serbări populare înlesnesc dezvoltarea unor activităţi turistice, de exemplu la Bucium.

Situate în zona montană, localităţile se caracterizează prin o dispersie mai mare a locuinţelor. Locuirea individuală se compune din locuinţa parte componentă a nucleului gospodăresc alături de anexe (cămară, şură cu poiată, coteţe pentru porci şi păsări, cuptoriştea ş.a.), care prin disperare şi proporţii exprimă un mod de viaţă tradiţional. Amplasarea se face pe spaţii largi, cu distanţe variabile unele faţă de celelalte sau gospodării de-a lungul văilor.

Nivelul de echipare a gospodăriilor este redus; încălzirea, în general, este individuală cu sobe cu combustibil solid; alimentarea cu apă potabilă se face în sistem individualizat, sursa de aprovizionare fiind subterană (fântâni şi bazine).

Nu există un sistem centralizat de canalizare. Reziduurile menajere sunt depozitate individual şi transportate de serviciile proprii ale primăriilor.

În general comunele nu dispun de spaţii verzi, cum ar fi: parcurile, livezile, plantaţii cu valoarea ecologică.