Analiza sistemelor politice - Franța

Franţa

Informaţii generale:

Limba oficială a acestei ţării este franceza, limbă vorbită în 30 state.

Capitala ţării este Parisul, aceasta are o populaţie de 2.142.800 locuitori şi o densitate de 24.448 locuitori/km² iar primarul ei este Bertrand Delanoë.

Preşedintele ţării este Nicolas Sarkozy iar prim-ministrul este François Fillon.

Moneda oficială este Euro.

Franţa este o democraţie organizată ca un stat unitar şi ca o republică semi-prezidenţială. Este o naţiune dezvoltată având cea de-a cincea economie mondială în 2004.

Principalele sale valori sunt exprimate în Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului.

Franţa este unul din membrii fondatori ai Uniunii Europene şi este ţara cu cea mai mare suprafaţă dintre toţi membrii UE. Ea este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de securitate ONU având drept de veto, şi una din cele şapte ţări deţinătoare în mod oficial ale bombei atomice.

ORIGINEA ŞI ISTORIA NUMELUI

Numele de Franţa provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tărâmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înşişi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaţie geo-politică, ci mai mult geografică sau sociologică, similară cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.

Termenul de franci desemnează cel mai probabil o ligă sau o confederaţie de popoare germanice instalate pe malul drept al Rinului, dincolo de frontierele Imperiului Roman care nu erau supuşi nici Imperiului şi nici unui alt popor mai important. Originea numelui de franci nu este clară existând mai multe ipoteze:

• cei mai mulţi specialişti considerând că provine din termenul frank în limbile proto-germanice ce înseamnă liber, legătura fiind aceea că, deoarece francii erau poporul conducător, ei erau oameni liberi. Totuşi, este foarte probabil ca termenul de „frank” să provină din denumirea tribului şi nu invers, deoarece varianta latină a termenului francus a apărut cu 200 de ani mai târziu decât prima apariţie a francilor.

• o altă origine posibilă este legată de termenul frankon care în limbile protogermanice defineşte un fel de topoare sau lăncii de aruncat folosite de către franci ca arme, şi pare a fi similar cu denumirea dată saxonilor după arma tradiţională a acestora numită seax. Cuvântul nu este foarte specific, deoarece este folosit de către Iulius Cezar pentru a identifica diverse triburi galice.

• regii Merovingieni pretindeau că sunt descendenţii unui trib ce a migrat din estul Europei şi a preluat numele în jurul anului 11 î.Hr. după numele unui şef numit Frankon sau Francio.

• o altă origine este că termenul francus provine din termenul latin frangere ce a frânge. Legătura cu francii este următoarea: în limba proto-francică exista termenul wrakjo (de la care provine termenul francez garçon - băiat) care avea sensul de soldat mic fiind diminutivul termenului wraker ce înseamnă soldat. Traducerea acestui din urmă în limba latină este pornind de la verbul frangere - francus cel care a rupt, distrugătorul, ucigaşul. Se presupune că acesta era termenul pe care îl foloseau pentru a se descrie soldaţii de elită de origine germanică a anumitor cohorte romane staţionate în extremitatea nordică a Imperiului. Aceştia, după pensionare se instalau pe malul drept al Rinului unde s-au organizat şi unde şi-au păstrat numele latin, ei fiind la originea francilor.