Argumentarea Politica

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Argument ca programa dialectica (solutionarea pe cale negociata a opiniei ).
1.1 Presupozitiile modelului pragma-dialectic
1.2Constructia modelului pragma- dialectic
1.3Normativitatea modelului pragma- dialectic
2. Tipuri de argumente uitilizate in discursul politic.
Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

1. Argument ca programa dialectica (solutionarea pe cale negociata a opiniei ).
Era aproape de neconceput ca, in aceasta diversitate de intrebari cu privire la argumentare, sa nu fie rasucit interesul pentru intelesul antic al demersului acela de dialectica ( arta a discutiei), in care accentul cade pe disputa comunicativa si rezolvarea conflictelor de idei pe baza confruntarii dintre parteneri. Or, acest sens, ca si problemele pe care le pune in legatura cu argumentarea sunt abordate intr-un stil de gindire modern de catre Frans van Eemeren si Rob Grootendorst in mai multe lucrari. Aceasta 'noua dialectica' la care autorii ne invita este, in opinia lor, o 'contraparte' la 'noua retorica' initiata de Perelman.
1.1 Presupozitiile modelului pragma-dialectic
Argumentarea este o forma de interactiune intre interlocuitori in legatura cu sustinerea sau respingerea unui punct de vedere. Interactiunea argumentativa are dubla infatisare: este o interactiune ce tine de domeniul rationalitatii ( o confruntare rationala intre ideile pe care interlocuitorii le pun in comun), dar si de domeniul discursivitatii ( o confruntare verbala in care fiecare interlocuitor urmareste sa utilizeze expresiile cele mai potrivite pentru exprimarea ideilor). Atunci cind accentul cade pe dimensiunea rationalitatii interactiunii, analizele sunt de ordin preponderent logic si au un caracter mai mult normativ. Cind accentul cade pe dimensiunea formei de exprimare, analizele sunt, in general, de ordin lingvistic si au un caracter preponderent descriptiv. Plecind de la idea ca argumentarea trebue investigata ca un tot in care interdependenta dintre dimensiunile rationalitatii ( forma de intemeiere) si discursivitatii ( forma de exprimare a intemeierii ) este esentiala pentru intelegerea acestui demers, van Eemeren si Grootendorst considera ca demersul argumentativ nu poate fi inteles adecvat nici ca o reconstructie intelectuala a gindirii pure ( care sa nu aiba pre multe puncte de contact cu practica argumentativa), dar nici ca un descriptivism fundat unilateral pe experienta ( in care ,, norma" sa fie subiectivitatea): ,, Aceasta incercare trebuie sa depaseasca in acelasi tip normativitatea stricta a logicii si descriptivismul pur al lingvisticii contemporane. Majoritatea logicienilor moderni se ataseaza unei ,, inregimentari" care rupe cu datele empirice, iar majoritatea lingvistilor contemporani, in particular analistii discursului si ai conversatiei, se limiteaza la o pura observatie ,, obiectiva"". Din acest motiv, propunerea analitica a autorilor invocati este o incercare de pragmatica dialectica care isi propune sa imbine idealul normativitatii cu cel al descriptivitatii si sa depaseasca limitele fiecareia dintre aceste abordari unilaterale. Alaturi de depasirea normativismului si caracterul descriptiv, o alta presupozitie pe care o asuma programul pragma- dialectic de analiza a argumentarii vizeaza integralitatea modelului de analiza a demersului argumentativ. Cum s-a putut observa, o singura perspectiva de cercetare inseamna o investigatie unilaterala a acestui fenomen atit de complex care este argumentarea, unilateralitatea care aduce cu sine destule alte limitari pe linia finalitatii: exagerari, omisiuni, incapacitatea de a vedea relationarilor. Este si temeiul pentru care modelul pregma- dialectic de investigare a argumentarii se desfasoara, cel putin ca intentie declarata, la cinci niveluri: filosofic, teoretic, analitic, empiric si practic.Fiecare dintre aceste niveluri si componente da seama de o intrebare fundamentala in legatura cu natura, functionarea si finalitatile argumentarii ca interactiune. Din punctul de vedere al componentei filosofice a argumentarii, trebue sa raspundem la urmatoarea intrebare : exista tipuri de rationalitate- si in interiorul lor, criterii adecvate- in baza carora putem sa decretam ca o argumentare in act este acceptabila sau nu? Raspunsurile sunt diverse, incit ele ramin de domeniul reflectiei pure: pentru Platon ( in Phaidros) opinia comuna era un criteriu suficient al acceptabilitatii, pentru Aristotel ( in Topice) credibilul constituia un temei suficient pentru a accepta o teza, pentru Descartes ( in discurs asupra metodei) deductia ramine sursa acceptabilitatii, pentru Kant (in critica ratiunii pure) persuasiunea constituia mijlocul de a obtine adeziunea, pentru Perelman (in La nouvelle rhetorique) asentimentul constituia sursa acceptabilitatii. Din punctul de vedere al autorilor, la nivelul filosofic de analiza, modelul pragma-dialectic este un rationalism critic ( analiza procedurilor valide intr-o discutie critica privind rezolvarea unui conflict de opinie constitue norma de rationalitate in baza careia argumuntarea este considerata acceptabila). Din punctul de vedere al componentei teoretice a argumentarii, trebue sa raspundem la urmatoarea intrebare: care este modelul ideal de argumentare caruia i se spun ( sau ar trebui sa i se spuna) toate argumentarile pe care le putem identifica in practica discursiva curenta? Omul faptuieste in realitatea practica totdeauna cu ochii atintiti spre un anumit ideal, model spre care probabil nu va ajunge niciodata, dar la care aspira si care constitue impulsul mereu prezent spre perfectiunea actiunii. Asa se intimpla si in cazul argumetarii: trebue stabilit, in functie de idealul de rationalitate asumat, un model precis cu privire la ceea ce este o conduita rationala in cazul unui discurs argumentativ. Ce poate fi pus in acest model ideal ( tehnici, argumente, judecati, conduite etc.) depinde de idealul de rationalitate asumat. Daca idealul de rationalitate vizeaza analiticitatea, atunci accentul va fi pus pe tehnicile de argumentare si adevarul argumentelor, daca idealul de rationalitate tinteste ratiunea afectiva, atunci figurile retorice vor ocupa un loc dominant etc. Din perspectiva acestei componente, modelul pragma- dialectic este de natura epistemico- retorica. Din perspectiva componentei analitice a argumentarii trebue sa raspundem la intrebarea: care este raportul intre argumentarea concreta pe care o propunem sau o analizam si modelul ideal pe care ea il instantiaza in practica argumentativa? Daca argumentarea concreta nu are prea multe puncte concrete comune cu modelul pentru care sta, atunci cu siguranta putem decreta ca argumentarea sufera in constructia ei si, de cele mai multe ori, este inacceptabila. Este posibil ca ea sa sufere pe linia efectelor persuasive (in aceasta situatie ar trebui reconstituita- in conformitate cu idealul- componenta retorica a argumentarii) sau pe linia capacitatii de a transa ( rezolva) un conflict de opinie (in acest caz ar trebui reconstruita componenta dialectica a argumentarii). Din acest punct de vedere al analiticitatii, modelul pragma-dialectic este considerat articualt spre auditoriu si orientat spre rezolvarea unui conflict de opinie.
La nivelul componentei empirice intrebarea este urmatoarea: care sunt datele reale care pot fi utilizate cu succes pentru ca o argumentare oarecare sa raspunda cit mai adecvat modelului ideal pe care ea il reprezinta? Intr-o argumentare concreta lucram cu anumite date (tipuri de argumente, tehnici de argumentare, mijloace retorice, etc.). Este posibil ca argumentarea sa nu dispuna de toate componentele pe care un model ideal le reclama, dupa cum este posibil ca nu toate aceste elemente sa fie la fel de productive fi pe linia persuasiunii ( componenta retorica), fie pe linia rezolvarii conflictului de opinie ( componenta dialectica).Or, nivelul empiric al analizae impune o valoare adecvata a tuturor ingredientelor reale pe care le putem folosi intr-o argumentare, astfel incit ea sa fie persuasiva si sa poata asigura rezolvarea unui conflict de opinie. Din acest punct de vedere, modelul este persuasiv si pertinent.


Fisiere in arhiva (1):

  • Argumentarea Politica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!