Condiția Femeii în Mass Media

Am ales să analizăm acest ziar, deoarece tratează subiecte din viața publică cu mai multă seriozitate decât alte editoriale. Un alt motiv este faptul că femeia este prezentată în mai multe ipostaze : femeia în politică, femeia mamă, femeia în artă, femeia în sport. În plus, se observă o raportare mai clară la diferențele dintre genuri. Obiectivul cercetării a fost acela de a identifica o serie de stereotipuri de gen în presa scrisă românească. (Jurnalul Național) Și analizarea rolurilor, activităților și contextele în care este folosită imaginea femeii.În această prezentare voi aduce în discuție un subiect care mi-a stârnit extrem de mult interesul. În primul rând este vorba de o situație naturală,când procesele de transformare ale reprezentării sociale se pot urmări în contextul unor fenomene socio-politice de proporţii. Am fost foarte atrasă de acest subiect și anume despre discriminare, dar mai exact situaţia concretă din România și anume discriminarea femeilor în sfera politică. Este imposibil ca o persoană să nu se fi confruntat la un anumit moment cu diferitele faţete ale discriminării, şi asta deoarece cadrul social, educaţia, caracteristicile individuale fizice şi morale, religia, au generat întotdeauna reacţii cât se poate de diferite în cadrul societăţii.De foarte mult timp femeile aveau cel mai important rol cel principal în viaţa de familie și un plan secundar în viaţa socială. Încă de la începuturi lumea a fost condusă de bărbaţi, după regulile acestora.În timp ce femeia în societate a căpătat drepturi şi a evoluat, cel puţin teoretic, până la egalitate cu bărbatul, imaginea prezentată în mass-media este una înjositoare. Femeia este doar un obiect folosit pentru a atrage bărbaţii în faţa televizoarelor sau la chioşcuri, pe prima pagină, pentru ca ziarul să fie vândut.Chiar dacă televiziunea este ficţiune, asta nu înseamnă că femeile trebuie să fie prezentate într-o ipostază degradantă şi să denatureze complet realitatea. O astfel de portretizare a femeii, ca un simplu obiect de atragere a bărbaţilor, distruge imaginea acesteia şi de aceea mass-media face în acest caz mai mult rău decât bine.Egalitatea între femei şi bărbaţi nu constituie doar un scop în sine: este o condiţie prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale UE, de dezvoltare, ocupare a forţei de muncă şi coeziune socială.Problema care persistă la nivelul societăţii româneşti este aceasta legată de imaginea femeii în sferă politică.O întrebare pe care eu personal mi-o pun întrucât sunt femeie este aceasta că "de ce trebuie să existe o inegalitate de gen între femei şi bărbaţi,de ce nu putem fi percepuţi în societate la acelaşi nivel?"Îmi pun aceste întrebări, deoarece în viitor există posibilitatea ca eu să am aceeaşi soarta ca celelalte femei şi mai mult, deoarece ştiu că voi profesa în acest domeniu unde noi femeile, cred unii, ajungem la un nivel înalt doar prin anumite compromisuri. Însă, acest lucru este total eronat, deoarece femeile au aceeaşi capacitate intelectuală ca şi bărbaţii, există statistici care susţin faptul că femeile deţin un avantaj în faţa bărbaţilor în ceea ce priveşte şcolarizarea, continuitatea studiilor, au aceeaşi forţă de muncă și acelaşi determinism. Discriminarea este legată de stereotipuri, care înseamnă componentă negativă a prejudecăţii.În politica românească cifrele sunt descurajatoare: doar 10% dintre parlamentării români sunt femei. Procentul ne asigură imaginea unei societăţi misogine, care nu a depăşit încă mentalitatea patriarhială, potrivit căreia locul femeii este la cratiţă. Probabil ne-am confruntat cu mitul Elena Ceaușescu, iar multe femei nu au mai intrat în politica românească tocmai pentru a nu fi asociate cu aceasta.Trăim într-o societate cu tentă patriarhală, în care nici măcar femeile nu sunt convinse, în marea lor majoritate, că ar putea îndeplini cu succes demnităţi înalte. În urmă analizei unui articol din Jurnalul Naţional despre Elena Udrea cu titlul"Udrea despre prima geantă şi emanciparea femeilor", am constat că atunci când spunem Elena Udrea într-adevăr ne gândim atât la femeia puternică de pe holul Parlamentului, cât şi la fashion, tocmai că apariţia acesteia în presă a fost de multe ori criticată, ținându-se cont de acest aspect. Vestimentația reprezintă un aspect ce nu ar trebui să aibă o pondere atât de mare în raportarea ziariștilor la actorii politici feminini, importantă fiind capacitatea intelectuală a acestora. Udrea a comentat chiar irelavanța aspectului ei fizic într-un interviu acordat lui Mircea Dinescu la Realitatea TV ”Lumea vorbeşte mai mult despre cum se îmbrăcă Elena Udrea, ce genţi mai are Elena Udrea. Atenţia care se acordă acestor aspecte mai lejere nu tine de persoană mea, pentru că şi alte femei poartă poșete şi pantofi, nu vin în opinci la Parlament. Prestaţia mea politică a iritat nişte oameni şi n-au avut cu ce să mă atace decât cu ce genţi mai port eu, n-au avut proiecte politice cu care să mă atace. A fost sigur după ce am terminat facultatea, pentru că în anii de facultate era un lux să îţi permiţi o poşetă. (...) Pentru politicieni este foarte importantă imaginea, este important să ai o notorietate mare, dar pozitivă. Degeaba eşti cunoscut de toţi românii, dacă aceştia nu au o părere bună despre tine, de aceea este importantă imaginea pentru un politician", a adăugat Udrea.