1. Familia si copilaria ... 3 2. Tineretea 4 3. Activitatea politica 6 4. Anii de inchisoare . 8 5. Perioada postcomunista ... 9 6. Trecerea in eternitate ... 10 ANEXE ..12 Articole din presa scrisa despre moarte lui Corneliu Coposu 17 Bibliografie 22
1. Familia si copilaria La data de 20 mai 1914, in comuna Bobota din judetul Salaj se naste Corneliu Valentin Coposu. Iata cum descrie acesta in memoriile sale atmosfera casei in care a vazut lumina zilei: ,,In momentul in care m-am nascut eu, la 20 mai 1914, casa in care am aparut era imbibata de esente politice nationale. Imi aduc aminte din prima copilarie ca pe peretii numeroaselor camere pe care le aveam -7 camere - erau tablouri ale lui Avram Iancu, Horea, Closca si Crisan, dar si gravure ale lui Andrei Muresanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu; era o atmosfera politico-misticista, plina de esenta romaneasca si strabatuta de patriotism". Corneliu Coposu provenea dintr-o familie de preoti. Tatal sau, Valentin Coposu, a fost preot greco-catolic la Bobota, doctor in teologie, prieten si colaborator cu Iuliu Maniu. Valentin Coposu a fost un militant pentru afirmarea cauzei romanesti in Transilvania si, din aceasta cauza, a suferit numeroase persecutii: a fost inchis la Vat, Szegedin, Budapesta sub acuzatia de inalta tradare. A fost pus in libertate de generalul Mosoiu, cu ocazia eliberarii Budapestei dupa intrarea armatei romane in capitala maghiara. Valentin Coposu a fost deputat la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 si a votat Unirea. Acesta a murit in anul 1941 ca preot la Coslariu, langa Blaj, unde se refugiase dupa Dictatul de la Viena. ,,Bunicul meu dinspre tata se numea Grigore Coposu, era tot preot si prieten bun de familie si de vecinatate cu Gheorghe Pop de Basesti, presedintele Partidului National Roman din Transilvania. La alegerile din 1906, care s-au desfasurat cu multa violenta, atat candidatul Partidului National Roman din Transilvania, cat si bunicul meu din partea tatalui, Grigore Coposu, au fost batuti strasnic de catre oficialitatile maghiare". ,,Mama era fiica de preot; tatal ei era protopopul Iulian Anceanu, paroh si protopop in Surduc, judetul Salaj. Bunicul dinspre mama se tragea dintr-o familie innobilata, care purta cu mandrie titlul de Ciolt, deci Anceanu de Ciolt...Strabunicul meu dinspre mama era protopopul Gavril Vaida, care purta si el titlul nobil de Glod, era var primar cu Alexandru Vaida-Voievod si faceau parte dintre fruntasii Partidului National din epoca aceea, fiind mare adept al pasivismului politic". Aurelia Coposu, i-a educat pe cei cinci copii ai sai: Cornel, Cornelia, Doina, Flavia si Rodica, in spiritul moralei crestine si al patriotismului romanesc autentic. Familia sa era activa politic si lupta pentru recunoasterea drepturilor romanilor in Imperiul Austro - Ungar, prin intermediul Partidului National Roman. 2. Tineretea Copilul Corneliu a fost inscris la scoala, la frageda varsta de 5 ani, deoarece era un copil neastamparat iar in comuna nu exista gradinita. Scoala era confesionala, greco-catolica, cu predare in limba romana. La data de 28 martie 1923, Corneliu Coposu a absolvit cursurile scolii primare din Bobota. Pentru a intra la colegiul ,,Sfantul Vasile cel Mare" din Blaj, unde varsta minima era de 10 ani, iar el avea abia 8 ani, a trebuit sa obtina o dispensa de varsta. Desi inaintasii sai au avut cu totii o cariera preoteasca, Corneliu Coposu a fost lasat sa-si aleaga singur cariera. Astfel, in anul 1930, la varsta de numai 16 ani, acesta se inscrie la Facultatea de Drept din Cluj, pe care a absolvit-o in anul 1934. Se inscrie apoi si la doctorat, pe care il va obtine peste 3 ani. In aceasta perioada Coposu devine campion la haltere, la Clubul Sportiv Universitar. Ceea ce este interesant la cariera profesionala a lui Corneliu Coposu este ca dupa absolvirea Facultatii de Drept nu a profesat in domeniu. Una dintre dimensiunile fundamentale ale activitatii intelectuale si politice ale lui Corneliu Coposu a fost legata de activitatea sa jurnalistica. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legati de cotidianul taranist clujean Romania Noua, condus de Zaharia Boila; dupa cedarea Ardealului de Nord-Vest catre Ungaria horthysta, tanarul taranist s-a refugiat la Bucuresti, fiind colaborator al ziarului refugiatilor transilvaneni. In 1937, in urma procesului Skoda in care Romulus Boila a fost acuzat de coruptie in cadrul unui contract de armament, Corneliu Coposu a fost acuzat de posesia unor documente; potrivit declaratiilor sale ulterioare, acestea dovedeau ca regele Carol al II-lea a solicitat in mod expres ca in proces sa fie implicat si Maniu, drept razbunare pentru campania dusa de acesta impotriva ,,camarilei". Coposu a fost condamnat la trei luni si o zi de inchisoare pentru ,,lezmajestate,,. Pedeapsa a fost ispasita in conditii speciale: asternut personal, isi procura alimentele de la restaurant, era servit de un chelner iar usa celulei nu era incuiata. In timpul detentiei a cunoscut-o pe Ana Pauker, inchisa ca ilegalista a PCR:
1. Coposu Corneliu, Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru , Bucuresti, Editura Vremea, 2014 2. Coposu Corneliu, File dintr-un jurnal interzis, Bucuresti, Editura Vremea, 2014 3. Pop Marin, Monografia familiei Coposu: intre istorie si memorie, Zalau, editura Caiete Silvane, 2014 4. Zarojanu Tudor Calin, Viata lui Corneliu Coposu, Bucuresti, editura Masina de scris, 2005 5. http://www.corneliu-coposu.ro/, accesat in 10 ianuarie 2019 6. http://www.unitischimbam.ro/corneliu-coposu-1914-1995/, accesat in 10 ianuarie 2019 7. https://evz.ro/21-de-ani-de-la-moartea-lui-corneliu-coposu.html, accesat la 13 ianuarie 2019
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
