Extras din proiect
Capitolul I. Cum am ajuns în criza actuală globală a sectorului financiar?
Sectorul financiar la nivel global este într-o criză profundă, iar această criză a sectorului financiar se va repercuta major asupra întregii economii. Este o perioada de tulburări suficient de mari ale pieţelor în care întreprinzătorii să îşi poată folosi rezervele de cash pentru a negocia tranzacţii în condiţii extrem de convenabile financiar pentru compania sa. De la practica foarte crontroversată a împrumuturilor “subprime” practicată la scară largă în SUA, care s-a extins devenind o criză globală a lichidităţilor, împrumuturilor şi creditării, ducând la o reducere drastică a încrederii şi disponibilităţii creditelor în toata lumea. Aceste credite erau axate pe ideea ca finanţatorii creditelor sub-prime se angajau în practici de împrumut de tip predator, în sensul acordării de credite pe venituri inexistente, pentru proprietăţi imobiliare supraevaluate, unor împrumutaţi care nu îşi vor putea niciodată îndeplini obligaţiile, ceea ce conduce automat la executare. Susţinătorii creditelor sub-prime susţin câ această practică permite acordarea de credite pentru oamenii care nu ar avea altfel acces la piaţa de credit. Împrumutatorii sub-prime cu riscurile crescute pe care şi le-au asumat, le-au transferat mai departe folosind mecanismul securizării, instrumentat de băncile de investiţii, mecanism care a cauzat efectul de răspandire la nivel global al acestei crize. Băncile americane au fost capabile să paseze riscul mai departe. În goana lor dupa o rentabilitate cât mai ridicată, investitorii au ajuns să accepte un risc mult prea mare (speculativ) . Au acceptat un preţ subevaluat al riscului, anomalie care s-a amplificat atât de mult încât au ajuns la niveluri ridicate încă din anii anteriori, şi au creat unul dintre acele baloane euforice care tind să apară cu oarecare regularitate pe pieţele financiare. Problemele cu sub prime au început pe piaţa ipotecară americană în 2006, au devenit o problemă financiară globală în iulie 2007 şi acum în 2008 avem de a face cu o criză financiară globală de o amploare fără precedent în realitatea modernă, comparată de unii cu situaţia marii crize americane 1922-1933. Creşterea procentului de dobândă a crescut ratele lunare de plată în cadrul tot mai popularelor credite ipotecare flexibile, iar valorile proprietăţilor ipotecate au suferit declinuri substanţiale ca urmare a spargerii bubble-ului imobiliar din USA, punându-i pe împrumutaţi în situaţia de a nu îşi mai putea îndeplini obligaţiile. În mod normal un astfel de eveniment ar fi trebuit să fie mai mult sau mai puţin limitat la nivelul Americii.
Toate problemele structurale ale economiei Americii s-au transferat asupra întregii lumi cu “complicitatea” autorităţilor de reglementare a pieţelor din SUA (SEC, Fed), care au rămas în urma inovaţiilor financiare, lăsând o mare parte din acestea nereglementate şi în afara controlului lor, sub justificarea aşa numitului capitalism al pieţelor libere.
Ceea ce este interesant despre criza cauzată de subprime este atât timing-ul ei de bomba cu explozie întârziată cât şi predictibilitatea acesteia. In nici un caz actuala criză nu a fost un eveniment de tip “black swan“, adică un eveniment greu sau imposibil de prevăzut dincolo de aşteptările oricărui orizont normal de aşteptări. Cu mai bine de trei ani înainte, era evident faptul că originatorii de credite ipotecare subprime acordau împrumuturi foarte îndoielnice, întroducând produse foarte riscante fără să perceapă un pricing corespunzător pentru acel risc ridicat.
Peste 3 milioane de americani au contractat credite subprime, piaţa acestui tip de împrumuturi reprezentând, în 2006, 454,7 miliarde euro, adică 20% din cele 2.273 miliarde euro de pe piaţa totală a creditelor ipotecare. Valoarea medie a unui credit cu grad ridicat de risc era de 130.000 de dolari, credit pe care băncile îl vindeau cu 100.000 de dolari pentru a face rost de lichidităţi, pe care le plasau tot în piaţa subprime. Potrivit Mortgage Bankers Association, unu din cinci credite ipotecare acordate în Statele Unite în 2006 a fost de tipul subprime, faţă de numai unu din 50, în 2000.
Bănci absorbite
Merrill Lynch, Countrywide Financial, Bear Stearns, Wachovia (SUA) ; HBOS, Alliance & Leicester (Anglia) ; Dresdner Bank (Germania)…
Bănci falimentate
Lehman Brothers (activele au fost preluate de Barclays, Nomura, Bain Capital si Hellman & Friedman), Washington Mutual (preluata de JP Morgan), IndyMac (SUA)…
Instituţii naţionalizate
AIG (asigurator SUA) ; Northern Rock, Bradford & Bingley (Anglia) ; Fortis (nationalizare partiala – Belgia si Tarile de Jos)…
Schimbări majore în acţionariat
Morgan Stanley, Goldman Sachs (SUA) ; Postbank (Germania)…
Preview document
Conținut arhivă zip
- Criza Globala Financiara.doc