Gravitatea Violenței în Sportul Românesc

În ultimii ani, se aduce tot mai mult în discuţie dacă sportul mai reprezintă motivele pentru care a fost creat încă din cele mai vechi timpuri. Dacă stadioanele sportive mai reprezintă spaţiul destinat performanţei sportive, divertismentul şi minunatele urale venite din tribune. Deviza sportului în general reprezintă fairplay-ul, disciplina şi nu în ultimul rând bucuria. Dintre toate sporturile practicate în prezent, cel mai mediatizat şi discutat sport rămâne fotbalul. Odată cu apariţia sa ca fenomen sportiv de masă (în perioada anilor `60 sub influenţa culturii pop) au început să apară şi grupările extremiste sau incitatoare de violenţă cum ar fi hooligans. Acest gen de grupare a apărut prima dată în campionatul englez de fotbal. Aceştia, nu reprezintă altceva decât formaţiuni de bătăuşi (majoritatea ce nu au cunoştinţe elementare despre fenomenul sportiv) care sub pretextul susţinerii unei echipe de fotbal organizează turnee de fightclub, soldate de cele mai multe ori cu răniţi sau chiar decese. De la acest flagel (cu apogeul atins în anii `90) până la trecerea la acte de vandalism pe stadioane şi xenofobie nu a mai fost decât un pas. Pe la jumătatea anilor `90 cu ajutorul unor legi mai restrictive şi cu campanii de sensibilizare a opiniei publice, respectivul fenomen a fost într-o oarecare măsură temperat (datorită evenimentelor tragice petrecute la finala Cupei Campionilor din 1985 dintre Liverpool şi Juventus soldate cu 39 de morţi, UEFA a interzis vreme de 7 ani prezenţa echipelor englezeşti în cupele europene). Dacă grupările organizate de bătăuşi au fost într-o oarecare măsură stopate, nu acelaşi lucru se poate spune despre violenţa generată de suporterii fideli cluburilor, aşa numiţii ultraşi sau tifosi. La nivel mondial problema principală cu care se confruntă FIFA la ora actuală este dată de rasismul şi intoleranţa generată de aceşti fani ultraşi.

În prezent sunt mai multe cluburi sportive în activează jucători străini care vin din culturi diferite cum ar fi cele musulmane sau hinduse. Aceştia nu de puţine ori au avut de suferit din partea acestor grupări agresive. Dar cei mai afectaţi de scandările rasiste rămân jucătorii de culoare care nu de puţine ori au fost asociaţi cu maimuţe sau ciori. Actele de violenţă şi scandările rasiste manifestate între suporterii echipelor rivale şi forţele de ordine, au făcut ca acest flagel sportiv să ia rapid amploare şi să se extindă în lume pe toate continentele. În prezent există câteva focare de violenţă şi rasism extrem în America Latină (cel mai de temut exemplu este Brazilia unde fanii ultraşi organizează raiduri armate) şi anumite regiuni din Europa (Italia prin extremiştii de stânga şi radicalii de dreapta, Olanda prin intoleranţa extremă faţă de suporteri echipelor locale adverse, Spania prin rasism regional, Rusia şi anumite ţări est-europene prin intoleranţă faţă de străini).

În România violenţa de pe stadioane, dar mai ales în jurul acestora este foarte prezentă. Chiar dacă nu există o motivaţie politică sau cazuri extreme de rasism, aproape toate meciurile de fotbal ies în evidenţă printr-un eveniment nefericit (cazul bricheta, jandarmul bătut la un derby local dintre U Cluj şi CFR Cluj sau incendierea peluzei sud la un derby Steaua - Dinamo de către fanii dinamovişti). Disputele între fani au devenit subiectele principale ale ştirilor sportive şi chiar însăşi presa sportivă, prin unele articole tendenţioase inflamează şi suscită la violenţă. Este demonstrat că rasismul în sport duce din nefericire şi la profit. De asemenea, unii patroni de cluburi sau jucători îndeamnă sau comit acte de violenţă, completând astfel, tabloul sumbru al violenţelor sportive.

Campania ”Violenţa face victime! Nu te afla şi TU printre ele.” urmăreşte în principal să atragă atenţia opiniei publice asupra acestor evenimente negative şi să îndemne fanii echipelor de fotbal la corectitudine şi respect faţă de valorile sportului.

Sportivul, la fel ca orice alt angajat are dreptul să muncească într-un mediu în care să nu existe tendinţe rasiste, să i se respecte performanţa şi să fie apreciat de cei din jur indiferent de credinţa sau valorile sale. Atmosfera de pe stadioane sau din sălile sportive nu ar trebui să motiveze în nici un caz comportamentul agresiv verbal sau fizic asupra acestora.

De ce această campanie în sport? Deoarece sportul beneficiază de o mediatizare ridicată fiind în unele cazuri un element de identificare naţională cum sunt Gheorghe Hagi pentru România sau Maradona pentru Argentina. În al doilea rând, sportivii implicaţi în aceste campanii pot fi luaţi drept modele în special de către tânăra generaţie.

Această campanie va demara la începutul lunii septembrie (urmând a se derula şi pe parcursul lunii octombrie) deoarece atunci campionatul intern se află la începutul competiţiei şi tot în această perioadă se vor desfăşura şi primele meciuri internaţionale din faza grupelor. Campania se adresează tuturor suporterilor care doresc să-şi schimbe modul de susţinere a echipei favorite şi să ia atitudine împotriva actelor de vandalism şi rasism.

Principalele obiective ale campaniei sunt:

- combaterea intoleranţei faţă de jucătorii străini, în special de culoare neagră, prin schimbarea de mentalităţi

- avertizarea populaţiei asupra pericolelor care pot surveni din cauza actelor de vandalism

- informarea despre sancţiunile severe pe care UEFA le-a pus în aplicare recent prin pliante, seminarii şi spoturi TV

- stoparea cazurilor de agresiuni asupra altor suporteri sau faţă de forţele de ordine până la sfârşitul campionatului în curs

- sporirea securităţii pe stadioanele româneşti cu ajutorul echipamentelor moderne de supraveghere