Participarea României la Fondurile Comunitare

Participarea României la fondurile comunitare de pre-aderare

1.1 Programul Phare

Programul Phare a fost unul dintre cele trei instrumente de asistenţă financiară nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană, menit să sprijine statele candidate din Europa Centralǎ şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare. Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria, primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi la economia centralizată.

Obiectivul general al programului PHARE este de a ajuta statele candidate să se pregătească. În vederea aderării la Uniunea Europeană, sprijinul concentrându-se asupra priorităților care duc la îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, și anume:

• Stabilirea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților.

• Exdistent unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din Uniunea Europeană.

• Capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene.

Prin programul Phare, Uniunea Europeană a acordat României, încă din anul 1991, asistenţă pentru dezvoltare instituţională, consolidarea legislaţiei necesare asigurării compatibilităţii cu acquis-ul comunitar, investiţii şi asigurarea coeziunii economice şi sociale. În cadrul fiecărui program anual Phare s-au finanţat proiecte care să asigure pregătirea României în vederea aderării la Uniunea Europeană, urmărindu-se domeniile prioritare, aşa cum au fost acestea identificate în Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de întărire a capacităţii administrative şi a capacităţii de asumare a obligaţiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar în diferite domenii). Alinierea la normele şi standardele Uniunii Europene a presupus investiţii pentru dotarea instituţiilor cheie, a căror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuia întărită.

Acordul cadru între Comisia Europeană şi Guvernul României, ca beneficiar, s-a semnat la 12 martie 1991, şi stabilea cadrul tehnic, legal şi administrativ pentru implementarea unor măsuri în domeniul cooperării tehnice, financiare şi al altor forme de cooperare. Valoarea alocării de asistenţă financiară nerambursabilă prin Programul Phare în perioada 1990-1997 a fost de 778 milioane euro. La acestea se adaugă şi sumele alocate pentru programele comunitare, cooperarea transfrontalieră şi alte programe dedicate unor sectoare aparte (programe orizontale şi programe multiţară), rezultând un buget total de peste 812 milioane euro. Începând din anul 1997, programul Phare a acordat sprijin crescut dezvoltării cadrului legislativ şi structurilor administrative, proiectelor care promovează democraţia şi dezvoltarea societăţii civile, investiţiilor în infrastructură, inclusiv cooperării transfrontaliere.

În România, în anul 1999 a fost creat cadrul juridic, precum şi toate structurile administrative şi bugetare necesare coordonării şi implementării programelor finanţate de Uniunea Europeană. De asemenea, în anul următor au fost create structuri mixte de monitorizare a implementării proiectelor, formate din reprezentanţi ai autorităţilor române şi ai Comisiei Europene: Comitetul Comun de Monitorizare (Joint Monitoring Committee), format din coordonatorul national al asistenţei, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi sub-comitete sectoriale de monitorizare (Sectorial Monitoring Sub-Committee), stabilite de Comitetul Comun de Monitorizare, formate din coordonatorul naţional al asistenţei, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, responsabilul/responsabilii cu autorizarea programului din cadrul fiecărei agenţii de implementare şi un reprezentant al Comisiei Europene. Pentru înfiinţarea şi definirea acestor structuri au fost semnate două memorandum-uri de înţelegere între Comisia Europeană şi Guvernul României. Fiecare memorandum de finanţare semnat între Comisia Europeană şi Guvernul României prevedea responsabilităţi clare pentru fiecare din structurile naţionale stabilite: coordonatorul naţional al asistenţei, responsabilul naţional cu autorizarea finanţării, responsabilii cu autorizarea programelor, Fondul Naţional, Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, agenţiile şi autorităţile de implementare.

1.2 Programul ISPA

ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea țărilor candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeana. ISPA oferea sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de mediu ale României la cele ale Uniunii Europene, urmăreste extinderea si conectarea rețelelor de transport ale României cu cele Trans-europene și are în vedere familiarizarea țărilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

Programul ISPA a demarat la 1 ianuarie 2000 și s-a aplicat în cele 10 tari care au aderat la Uniunea Europeană după acest an situate în Centrul si Estul Europei: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.

Ca urmare a aprobării de către Consiliul UE a Regulamentului ISPA (nr. 1267, din iunie 1999), Comisia Europeană a propus o alocare indicativă a resurselor ISPA pentru fiecare tara beneficiara.

România a primit între 20 si 26% din bugetul total anual de 1.040 milioane EURO, disponibil pentru perioada 2000-2006 pentru toate cele 10 state incluse în program. Mai concret, este vorba de o sumă între 207 si 280 milioane EURO anual, situându-se pe locul doi, după Polonia, în ceea ce priveste dimensiunea fondurilor alocate.

ISPA finanteaza atât proiecte de investitii în domeniul mediului si transportului, cât si proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor ce urmeaza a fi finantate.

Pentru a obtine fonduri ISPA în domeniul transporturilor trebuie parcurse urmatoarele etape:

• beneficiarii vor depune cererile de finantare pentru proiecte din domeniul transporturilor la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru evaluare;

• Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului verifica proiectele si concordanta lor cu strategiile de finantare sectoriala si le transmite la Ministerul Finantelor Publice;

• Proiectele eligibile vor fi transmise prin Ministerul Finantelor Publice (care este Coordonatorul National ISPA – unitate de coordonare centrala a Guvernului Romaniei care reprezinta principalul punct de legatura cu Comisia Europeana) la Comisia Europeana – Directoratul General Politica Regionala F;

• Cererile de finantare ISPA sunt examinate de catre serviciile Comisiei Europene si, atunci cand este necesar, au loc discutii cu tara care a solicitat finantare. Comisia Europeana supune aprobarii Comitetului de Monitorizare ISPA Cererile de finantare care indeplinesc conditiile pentru a fi acceptate;

Dupa primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management ISPA, Comisia Europeana pregateste Memorandumul de Finantare si-l transmite tarii beneficiare pentru semnare si ratificare.