Resursele Energetice

Introducere

Resursele energetice, în special petrolul şi gazele naturale, au constituit şi constituie motiv de cooperare, dar şi de confruntare şi dispute între actorii oricărei epoci istorice.

Încă din cele mai vechi timpuri, triburile migratoare au căutat teritorii bogate în resurse naturale necesare traiului. Mai apoi, marile imperii au căutat să-şi extindă influenţa asupra zonelor bogate în resurse, pentru a-şi putea menţine şi consolida puterea. Al Doilea Război Mondial a consacrat, prin Germania, conceptul de susţinere a efortului de luptă prin cucerirea de noi spaţii deţinătoare de resurse importante în economia conflagraţiei.

Odată cu sfârşitul conflagraţiei mondiale şi reconstrucţia economică, problematica resurselor energetice a căpătat noi valenţe. Astfel, energetica internaţională a fost reglementată prin înfiinţarea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), stabilirea de cote de producţie, fixarea preţurilor la bursele de la New York şi de la Londra etc.

În prezent, poziţionarea unui stat şi rolul acestuia în ierarhia internaţională şi în „ecuaţiile" de putere nu se mai bazează doar pe forţa lui armată. Astfel, marile conflicte militare ale secolului XX au fost înlocuite cu „războaie" mai puţin violente, duse pentru dominaţie economică, tehnologică, informaţională etc. Războiul economic este acum o constantă a derulării relaţiilor dintre state şi constituie un instrument mult mai eficient pentru atingerea unor scopuri strategice. În cadrul acestuia, competiţia pentru accesul, controlul şi distribuţia hidrocarburilor nu a scăzut în intensitate ci, dimpotrivă, este din ce în ce acerbă, spectrul epuizării acestora accentuând şi mai mult această luptă.

Aşa-numita „ armă energetică ” a căpătat tot mai multă importanță în politica economică internațională în anii din urmă. Deși nu are o fundamentare teoretică foarte consistentă, în practică acest instrument este adesea utilizat de „verigile ” lanțului deținător, exploatator, producător, transportator, distribuitor și consumator. Scopul primordial al celui care o folosește este de a-și impune voința și a influența comportamentul celorlalți actori în scopul atingerii propriilor interese.

Sistemul internațional și scena energetică mondială

Politica internațională este, ca și alte tipuri de politică, o lupta pentru putere. Oricare ar fi scopurile ei finale, puterea este întotdeauna un obiectiv. Decidenții și oamenii în general pot avea drept scop final libertatea , securitatea, prosperitatea sau insusi puterea Ei si-ar putea defini scopurile în termenii idealurilor religioase, filosofice, economice sau sociale și ar putea spera ca respectivele idealuri se vor materializa datorită forței lor inerente, prin intervenție divină sau prin evoluția normală a problemelor umane.

Manifestarea puterii în actualul mediu de securitate nu se mai face doar în termeni de forţă militară, ci va depinde, mai ales, de potenţialul economic, tehnologic şi informaţional, de accesul la resursele necesare unei dezvoltări prospere şi durabile. Centrul de greutate al disputelor şi competiţiilor pentru întâietate s-a mutat dinspre sfera militară spre sfera economică şi se derulează pe spaţii geopolitice, iar remodelările mediului de securitate local, regional şi global depind în mare măsură de resursele energetice. În ultimă instanţă, de economie sunt legate gradele de dependenţă, independenţă, interdependenţă şi subordonare ale statelor.

Contradicţiile grave, distorsiunile şi disfuncţionalităţile, mai ales economice, ce s-au manifestat în epoca post-Război Rece au influenţat sistemul relaţiilor internaţionale în sens evident negativ. Ele şi-au pus amprenta asupra stării şi evoluţiei fiecărui stat în parte, afectând în diferite grade procesul de asigurare a securităţii economice, în special a celei energetice.