Stalinismul și gulagul, calea spre infern

Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane este statistică" (Iosif Vissarionovici Stalin)

Comunismul este definit ca un regim totalitar, în care cetățenii se află sub controlul statului și în care conducătorul este puterea absolută de care trebuie să depindă întreaga societate.

Prin caracteristicile principale ale acestui regim, care sunt, după cum ne spun și autorii americani Carl Friederich și Zbigniew Brzezinsky în cartea ,,Dictatură totalitară și autocrație ”: partidul unic, ideologia oficială, conducătorul unic și absolut, poliția secretă, monopolul asupra informației, asupra armelor și asupra economiei, comunismul devine infernul secolului XX, mai ales prin efectele pe care le are asupra întregii lumi, dintre care unul dintre cele mai nocive și des criticate este cel al terorii impuse în statele totalitare, teroare ce duce la controlul maxim al societății și la pedepsirea, chiar uciderea celor care nu se supun doctrinei oficiale și conducătorului, precum și la existența așa-numitelor gulaguri, fapte ce sunt de neconceput într-o democrație.

Aceste caracteristici se regăsesc și în cadrul stalinismului, care potrivit lui Roy Medvedev reprezintă o ramură a teoriei politice, o teorie comunistă dominantă în Uniunea Sovietică și de asemenea în țările din jurul URSS-ului .

Stalinismul reprezintă numele dat sistemului politic și economic pe care Iosif Visarionovici Stalin l-a pus în aplicare în Uniunea Sovietică, între 1924-1953, în timp ce el a fost secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Termenul de „stalinism” a fost inventat de Lazar Kaganovici .

Stalin s-a descris ca fiind un marxist-leninist și un ,, elev al lui Lenin”,așadar ,,stalinismul poate și trebuie definit ca un model de gândire și acțiune care decurge din leninism. Modelul lui Stalin de a privi lumea contemporană,obiectivele sale,deciziile luate una în contradicție cu cealaltă, concepțiile sale despre sarcinile pe care trebuie sa le îndeplinească statul comunist, acestea, dar și alte trăsături specifice sunt în totalitate leniniste . Stalin nu a fost niciodată de acord cu folosirea termenului de stalinism datorită numeroaselor conotaţii pe care acesta le-ar fi putut avea.

Robert Tucker consideră că, deşi a avut o contribuţie consistentă în dezvoltarea ideologiei staliniste, leninismul se distinge în mod clar de stalinsim deoarece acesta a fost un fenomen revoluţionar, „revoluţia stalinistă de sus” reprezentând doar o fază a Revoluţiei din Rusia, incluzându-se în mişcarea bolşevică din anii `20.

Ideile lui Karl Marx potrivit cărora proletarii erau supuși capitaliștilor, burgheziei, care nu făceau decât să-i exploateze pe aceștia și-au găsit succes în Uniunea Sovietică fiind preluate de Vladimir Ilici Lenin, care vorbește despre așa-numita ,,dictatură a proletariatului”. Aceste idei puteau fi aplicate printr-o revolutie ce a dus la revoluția bolșevică din noiembrie 1917, aceasta reprezentând o reconstituire a comunității geo-politice din dorința de a fonda o nouă cultură, noi modele, comportamente și valori.

Din punct de vedere istoric, revoluţia rusă a fost o epocă ce a inclus transformările politice, economice, sociale şi culturale şi care a durat din 1917 până în 1921 când a fost adoptată Noua Politică Economică. Bolşevicii erau înconjuraţi de o mare masă de oameni proveniţi din mediul rural care au distrus proprietăţile unor moşieri deoarece aceştia nu doreau să trăiască şi să muncească în comune agricole, aşa cum le impunea regimul sovietic. De aici provine celebra expresie evocată de Stalin: „Trăiască bolşevicii, jos cu comuniştii ” , cei dintâi le-au oferit ţăranilor proprietăţile moşierilor, pe când cei din urmă i-au privat de ele.