Voluntariatul în Rândul Tinerilor din cluj-napoca

Motivaţia

Voluntariatul, potrivit lui Manover, reprezintă impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense financiare. În ziua de azi, tot mai mult ne gândim la propria persoană şi la obţinerea de foloase, de orice fel, din aproape orice acţiune ce o întreprindem sau din orice colaborare. Această temă, cea a voluntariatului, ne-a stârnit interesul deoarece am constatat cu stupoare că foarte puţină lume din cercul nostru de prieteni face sau a făcut vreodată voluntariat într-o instituţie sau într-un cadru organizat, oficial. În opinia noastra, voluntariatul este o ocazie nemaipomenită de a dobândi o serie de cunoştiinţe practice, deosebit de folositoare în viitor, pe care facultatea nu ni le poate întotdeauna oferi, având în vedere preponderenţa cunoştiinţelor teoretice, în defavoarea celor practice. Totodată, atunci când aplicăm pentru un job ne lovim de cele mai multe ori de condiţia experienţei, experienţa care poate fi dobandită, în multe cazuri, şi prin voluntariat. În acest context, dorim să aflăm ce oportunităţi de voluntariat oferă Cluj – Napoca, important centru universitar al ţării noastre, şi cum sunt promovate. Mai există spirit civic în rândul tinerilor din Cluj – Napoca ?

Revizuirea literaturii

Deşi este un termen foarte des utilizat, voluntariatul este o noţiune foarte greu de conceptualizat, numeroşi autori oferind definiţii dintre cele mai variate, în funcţie de diferite criterii sau factori. Astfel, John Wilson în articolul său “Volunteering”, oferă o definiţie generală, văzând voluntariatul ca fiind orice activitate oferită gratuit de pe urma careia beneficiază alte personae, grupuri sau cauze.

În schimb, David Horton Smith recunoaşte importanţa definirii fenomenului voluntariatului, oferind o definiţie mult mai complexă. El face o conexiune cu teoria motivatională a lui Maslow, spunând că acţiunea voluntară este acea acţiune a indivizilor sau colectivitaţilor caracterizată prin căutarea beneficiilor psihice (apartenenţa la un grup, recunoaşterea) şi fiind discretionar din fire (adică fără să fii determinat de factori biosociali, coercitivi sau remuneraţie directă).

În urma unor statistici ce analizeaza sectorul de voluntariat în Marea Britanie, se observă dificultatea şi complexitatea definirii voluntariatului. Acesta este analizat din urmatoarele perspective:

1. cât timp este alocat activităţii de voluntariat;

2. caracteristicile voluntarilor;

3. ce activităţi sunt desfăşurate, în cadrul a căror instituţii şi pentru ce beneficii;

4. motivele pentru care oamenii fac voluntariat şi atitudinea lor faţă de voluntariat.

Munca voluntară, văzută atât formal cât şi informal, poate fi analizată pornind de la următoarele premise, conform lui John Wilson şi Marc Musick în “ Who cares- Toward an integrated theory of volunteer work”:

1. munca productivă ce presupune capital uman

2. comportamentul colectiv presupune capital social

3. muncă ghidată etic ce presupune capital cultural

Prin realizarea unei conexiuni între educaţie, venit, capital uman şi cultural, autorii vorbesc despre un model în care voluntariatul formal şi ajutorul informal sunt reciproc relaţionate, dar conectate în diferite feluri şi în diferite forme de capital.

O viziune interesantă asupra voluntariatului este oferită de Kenneth F. Ferraro în lucrarea sa, “Volunteering and Depression in Later Life: Social Benefit or Selection Processes?”, relevând faptul că voluntariatul oferă efecte pozitive asupra depresiei, reprezentând într-o oarecare măsură o forma de compensare şi o legitimare a integrării sociale.

Voluntariatul in lume

În epoca modernă, când ne îndreptăm cu paşi repezi spre un alt mileniu, voluntariatul a devenit un element important al tuturor societăţilor. Celebra declaraţie a Naţiunilor Unite “Noi oamenii avem puterea de a schimba lumea” s-a transformat în acţiuni concrete ale voluntarilor la nivel global.

Serviciile de voluntariat s-au răspândit în întreaga lume în anii 1920 şi 1930, voluntariatul fiind privit în acea perioadă ca o “modalitate de a forma prietenii între tineri din ţări diferite”. Dar, de exemplu, în timpul crizei economice din 1929, în Statele Unite ale Americii şi în Bulgaria, voluntariaul a fost o metoda de a ajuta tinerii ce nu aveau locuri de muncă, în sensul că pentru activităţile sociale desfăşurate li se oferea un loc de cazare şi mâncare.