Campania de Relatii Pubilce - Comunicarea Interna intre Angajatii Bibliotecii Astra Sibiu

Extras din proiect Cum descarc?

Biblioteca Judeteana "Astra", cu sediul in municipiul Sibiu, str. G. Baritiu nr.5, este o institutie de drept public, de tip enciclopedic, pusa in slujba comunitatii locale si
judetene si care permite accesul nelimitat si gratuit la colectii, baze de date si la alte surse
proprii de informatii.
Istoric
Un eveniment cu o semnificatie aparte in viata romanilor transilvaneni a reprezentat intemeierea, la Sibiu, a Asociatiunii transilvane pentru literatura romana si cultura poporului roman (ASTRA), in perioada 23-26 octombrie/4-7 noiembrie 1861. Aceasta s-a constituit ca o societate de tip academic, dupa modelul societatilor existente deja la natiunile invecinate. ASTRA a luptat permanent impotriva politicii de deznationalizare a romanilor, punand bazele unei miscari de revigorare a constiintei nationale si militand pentru ridicarea poporului prin cultura. Asociatiunea a dus o lupta continua pentru castigarea drepturilor romanilor transilvaneni, aflati sub ocupatie habsburgica pana in 1867, iar apoi sub ocupatia Imperiului Austro-ungar. Tinta majora a ASTREI, de la infiintare si pana in zorii secolului al XX-lea, a fost unificarea culturala a romanilor, pentru ca mai apoi sa poata fi infaptuita si unificarea statala.
Odata cu constituirea ASTREI, a luat fiinta si Biblioteca Asociatiunii, care numara, la inceput, 195 de volume. Primul sediu al acesteia a fost o camera din cladirea Seminarului Diecezan, aflat pe str. Cisnadiei (azi N. Balcescu), nr. 7. In Adunarea generala de la Brasov (1862), s-a instituit un fond de 100 de florini pentru achizitionarea de carti, din dorinta de a dezvolta cat mai mult fondul bibliotecii, pe langa donatiile deja prevazute. Lucrarile care urmau a fi cumparate erau selectate de o comisie al carei presedinte s-a hotarat a fi T. Cipariu.
Pentru a stimula donatiile si a face cunoscuta biblioteca si colectiile sale, Visarion Roman, primul bibliotecar al ASTREI, a publicat, incepand cu data de 5 mai 1863, in coloanele ziarului Telegraful roman, primele liste de crestere a colectiilor, sub titlul Catalogul cartilor Bibliotecii Asociatiunii transilvane pentru literatura romana si cultura poporului roman. Din aceasta perioada dateaza colectii complete la periodicele: Telegraful roman, Aurora romana, Amicul scoalei, Organul pedagogic. Din 1865 pana in 1890, Academia de Stiinte din Viena a contribuit statornic la intregirea colectiilor bibliotecii.
In primavara anului 1869, in urma insarcinarii primite din partea Comitetului Asociatiunii, Nicolae Cristea, cel de-al doilea bibliotecar al ASTREI, a prezentat un regulament pentru folosirea bibliotecii. Acesta a fost aprobat de Adunarea generala tinuta la Somcuta Mare, in august 1869 si constituie actul de functionare al celei mai vechi biblioteci publice romanesti din Ardeal. Colectia periodicelor a sporit prin Familia, Foaia Societatii din Bucovina, Ateneul roman, Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare, care au inceput sau au continuat sa intre cu regularitate in colectia bibliotecii, ca donatii sau schimb pentru revista Transilvania, aparuta in 1868.
Intre 1870 si 1872, postul de bibliotecar a fost ocupat de Ioan Maxim. Acesta, renuntand la remuneratie, propune Adunarii ca suma respectiva sa fie folosita pentru cumpararea de carti, angajandu-se sa faca gratuit oficiul de bibliotecar.
Donatiile succesive ale marilor carturari (T. Cipariu, G. Baritiu, Andrei Muresanu, Gh. Tautu, Zaharia Boiu, A. T. Laurian, Al. Papiu Ilarian, Iacob Muresanu, Pavel Vasici, V. A. Urechia, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Gh. Sion, Mihail Kogalniceanu, I. Micu Moldovan), existenta unor relatii de schimb cu societati stiintifice din Bucuresti, Iasi, Viena, Roma, Budapesta, precum si cresterea constanta a fondului de publicatii prin Columna traiana, Concordia, Romanul adauga un plus de echilibru statutului deja conturat al bibliotecii. Invitatia de a participa, in 1873, la expozitia de la Viena este o marturie a recunoasterii europene; exponatele au fost daruite societatii ,,Romania juna" din Viena.
Incepand cu al noualea deceniu al sec. al XIX-lea, biblioteca a intrat in circuitul public. Bibliotecarul Nicolae Petra Petrescu a publicat un catalog, initial in revista Transilvania si apoi separat, sub forma de brosura.
Ioan Crisan a ocupat postul de bibliotecar pana in 1888. In acest rastimp, de semnalat este schimbarea de sediu, in str. Morii, nr. 8. S-au primit donatii din partea unor societati stiintifice si literare, din tara si din strainatate: Academia Imperiala de Stiinte din Viena, Academia de Stiinte si Societatea ,,Petru Maior" din Budapesta, Academia Romana, Universitatea regala ,,Christiania" din Norvegia, Biblioteca Universitatii din Cernauti si cele din Florenta si Roma. Petru Span s-a aflat o perioada la conducerea bibliotecii, iar in 1889, l-a inlocuit Nicolae Togan. Fondurile bibliotecii au crescut prin donatiile facute de Simion Mangiuca, Iosif Hodos si dr. Ioan Moga.
In 1893, conform dispozitiilor testamentare ale lui G. Baritiu, biblioteca personala a acestuia a trecut in proprietatea Asociatiunii.
Din dorinta de a face cunoscuta cresterea colectiilor, s-a alcatuit si publicat, in 500 de exemplare, Catalogulu bibliotecei Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu (de Nicolae Toganu, bibliotecariu. Sibiiu: Editura Asociatiunei transilvane, Tipariulu Tipografiei Archidiecesane, 1895, 187 p.). Difuzarea lui in tara si strainatate, insotita de apeluri adresate autorilor si editorilor atrage stimularea diverselor donatii sau facilitati de achizitie. Badea Cartan a donat Columna Traiana, de Pietro Santi Bartoli, prin Ilarion Puscariu.
Inaugurarea, in 1905, a Palatului Asociatiunii, ridicat prin contributia publica a romanilor (edificiu construit in stil baroc, actualul corp A al bibliotecii, str. G. Baritiu, nr. 5), a generat inregistrarea unor donatii de manuscrise, carti vechi romanesti, documente de o valoare inestimabila. S-a intocmit un nou regulament de functionare a bibliotecii. In aceasta cladire a activat prima sala de teatru in limba romana din Transilvania.
Timp de cateva luni, in 1908, la conducerea bibliotecii s-a aflat Octavian Goga. Dupa 1910, sub conducerea lui Octavian C. Taslauanu, bibliotecarul Ioan Banciu a reorganizat fondul, infiintand si o sectiune a manuscriselor si cartilor vechi. S-au primit donatiile fondurilor Iosif Vulcan, I. T. Mera, I. Pop Reteganul, Athanasie Marienescu. S-a creat o sectiune a ziarelor si revistelor si una a manualelor scolare. Aranjarea cartilor in depozit s-a facut dupa marime, avand ca model sistemul Bibliotecii Academiei Romane. Catalogarea volumelor s-a facut pe fise de carton, dupa specialitati, inventariate si ordonate intr-un catalog dupa autori. Tot in aceasta perioada s-au stabilit relatii cu diverse librarii si chiar cu Institutul geografic din Argentina.
Dupa Marea Unire, prin aparitia Legii depozitului legal si prin necontenita intrare in colectiile bibliotecii a unor donatii valoroase, fondul Bibliotecii ASTRA de la Sibiu a crescut simtitor. Vasile Goldis, in calitate de presedinte al ASTREI, a apelat la Victor Lazar, fostul bibliotecar al Academiei, solicitandu-i schitarea unui plan de reorganizare a Bibliotecii Centrale a Asociatiunii. Continuand activitatea lui Victor Lazar, din 1928, la reorganizarea bibliotecii a lucrat Horia Petra-Petrescu. Dupa 1930, in biblioteca exista un catalog pe autori, titluri si un altul pe materii, urmat apoi chiar de un catalog al manuscriselor. Paralel cu activitatea de reorganizare a fondului de carte si periodice, fiul bibliotecarului Nicolae Petra-Petrescu a legat prietenii cu personalitati marcante din tara si din strainatate. Rodul acestor legaturi - corespondenta, careia i se adauga cele 10.000 de volume ale bibliotecii proprii - a devenit fondul Horia Petra-Petrescu, in Biblioteca ASTRA de azi. Au continuat sa intre in fondul bibliotecii numeroase si importante donatii precum cea a bibliotecii fostului presedinte al ASTREI, Andrei Barseanu si o parte din biblioteca lui Victor Lazar. Biblioteca din Sibiu a devenit centrul retelei de biblioteci infiintate de Asociatiune si spre ea se indreptau solicitari din centrele tarii in care se preconiza infiintarea unor noi biblioteci.
La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Biblioteca Centrala a ASTREI se aflau 95.174 de carti si 4.525 de periodice. In 1941-1942, s-a stabilit o stransa colaborare intre Biblioteca ASTREI si cea a Universitatii din Cluj, refugiata la Sibiu. S-a prelucrat cartea veche romaneasca, prin efortul bibliotecarului Sabin Muresan si, tot cu concurs clujean, s-a terminat transformarea cataloagelor pe materii in cataloage pe autori.
Singura mladita a Asociatiunii care a supravietuit dupa autodizolvarea acesteia a fost Biblioteca Centrala. Intrata, incepand cu 1949, in reteaua bibliotecilor de stat, avand caracter orasenesc, raional, apoi judetean, ea s-a dezvoltat ca o biblioteca enciclopedica cu dublu caracter: stiintific-documentar si public.


Fisiere in arhiva (1):

  • Campania de Relatti Pubilce - Comunicarea Interna intre Angajatii Bibliotecii Astra Sibiu.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!