Comunicarea sistemică pe Facebook

INTRODUCERE

Dacă înainte se vorbea despre mass-media și influența sa asupra societății, în prezent s-a ajuns să se vorbească despre influențele mediei sociale. Dacă mass-media este asociată în principal cu televiziunea care este considerată cel mai mare manipulator media, acum social medial sau media socială, este asociată cu facebook-ul care la fel ca și televiziunea poate căpăta caracterul de manipulator în masă.

În acest proiect am ales să mă axez pe expunerea comunicării sistemice, a influenței mediilor sociale generale, particularizând pe influența Facebook-ului. Influența se manifestă mai întâi la nivel individual apoi la nivel organizațional și în ansamblu la nivel de societate.

De ce am ales particularizarea pe Facebook? Pentru că în prezent este cel mai cunoscut și cel mai utilizat de un public numeros alcătuit atât din persoane fizice cât și din persoane juridice, și acesta este cel mai ancorat în realitatea noastră.

Când vorbim despre social media primul instrument care ne vine în gând este Facebook-ul, apoi Twitter, Hi5, LinkedIn dar și bloguri, forumuri, etc.

Trebuie să folosești mediul de socializare pentru principala lui funcție și anume de comunicare și informare.

Să începem cu începutul cum se zice. Începutul sau intrarea într-un mediu de socializare se face prin crearea unui cont într-una sau mai multe rețele de socializare.

Crearea contului are avantaje, dezavantaje și o a treia categorie poate fi alcatuită din dezavantajele pe care le putem induce singuri. Deși îți dorești confidențialitatea datelor oferite în cadrul contului există și posibilitatea ca aceste informații sa fie „furate” și făcute publice.

Trebuie să știm cum să folosim un cont pentru a ne oferi avantaje și a minimiza dezavantajele. Un cont în orice rețea de socializare ar trebui să aibă în vedere comunicarea, schimbul de informații, lărgirea cercului de cunoștiințe, și nu de așa-ziși prieteni.

Considerând că există deja conexiunea la Internet, putem spune că socializarea în cadrul platformelor de profil este gratuită și rapidă. Facebook-ul este un mediu virtual în care poți comunica cu prietenii din viața reală, poți căuta persoane pe care nu le-ai văzut de mult timp și cu puțin noroc dacă și ele au un cont activ poți lua legătura cu ele și restabili relații, poți găsi informații despre companii care te interesează, poți deveni “prieten” cu o personalitate internă sau internațională pe care o apreciezi, poți găsi grupuri de persoane care au aceleași inclinații, pasiuni, ca și tine, deci poți face schimb de experiențe.

Contează foarte mult ce informații postezi și cât de reale sunt deoarece îți pot oferi în cadrul respectivei rețele diferite oportunități de a-ți face o imagine bună în rândul unor persoane importante precum angajatorii, de exemplu, pe platforma dedicată carierei profesionale numită LinkedIn.

Există și posibilitatea ca cineva să îți recomande o firmă sau un lucru, deși acest fapt aparent este unul benefic, dacă stai să analizezi, de cele mai multe ori ești sceptic și ai tendința să faci contrariul la ceea ce ți s-a recomandat. Deoarece există un procent semnificativ de persoane care gândesc diferit față de celelalte și nu se supun efectelor de „turmă”, și vor sa fie „unici”, să se remarce și nu să facă un lucru să folosească un obiect tocmai pentru faptul că a fost apreciat de un număr mare de persoane. Există și o a doua categorie de persoane care se înscriu în „majoritatate” și sunt tentați să urmeze un drum deja descoperit de alții.

Până și faptul că există atât de mulți utilizatori de Facebook mi se pare, pe de-o parte, dorința de a beneficia de avantajele unei rețele sociale și, pe de altă parte, mi se pare că este înscrierea în trendul mulțimii, în care trebuie să ai cont, ca să exiști.

CAPITOLUL I

Grupurile – componentă sistemică a relaţiilor sociale

1.1. Abordări conceptuale cu privire la grupuri

Grupurile umane reprezintă o realitate inevitabilă pentru individ şi societate. În afara grupurilor, individul uman nu poate trăi decât temporar şi nu poate ajunge fiinţă umană propriu-zisă. Societatea nu există şi nu funcţionează în afara indivizilor, şi mai mult, nu este doar o sumă a acestora şi nici măcar produsul interacţiunii primare dintre ei.

”Societăţile şi culturile, începând de la cele mai simple, şi cu atât mai accentuat cele moderne, complexe, nu sunt ceva amorf şi monolitic, ci sunt compuse din grupuri, comunităţi, instituţii. Grupurile constituie, aşadar, realitatea necesar intermediară dintre individ şi societate. Realitate intermediară însemnând, desigur, nu o simplă curea de transmisie, ci una organică, fundamentală. Grupurile formale şi informale sunt absolut necesare atât pentru funcţionarea societăţii ca întreg, cât şi pentru existenţa şi împlinirea personalităţii umane.”

Operând în sistemul delimitărilor conceptuale, un important instrument de lucru se regăseşte la Donelson T. Forsyth, care oferă o listă de definiţii ale grupului, astfel, în viziunea lui Hare, ”pentru ca o colectivitate de indivizi să fie consideraţi un grup, ei trebuie să aibă un număr de interacţiuni.” Este evident că aceste interacţiuni sunt o primă condiţie a existenţei unui grup. Pentru Shaw, grupul reprezintă ”două sau mai multe persoane care interacţionează între ele într-o asemenea manieră, încât fiecare persoană influenţează şi este influenţată de fiecare dintre celelalte persoane.” Grupul presupune interacţiune, structuri (norme, roluri, relaţii între membri), scopuri comune, nevoia de grup şi interdependenţă dinamică.

Pentru unii dintre autori, claritatea, simplitatea şi obiectivarea practică a definiţiei sunt importante, astfel, grupul înseamnă ”două sau mai multe persoane care, pentru mai mult de câteva minute, interacţionează influenţându-se una pe cealaltă şi percepându-se una pe cealaltă ca noi.”