Sulina - Locul unde Diversitatea isi Atinge Limitele

Cuprins proiect Cum descarc?

I.Context. Situatie actuala.
1.Evolutie istorica semnificativa
2.Incercari de reabilitarea a orasului a) Initiativa lui Ion Caramitru 
b) Initiativa actuala a Ministerului Turismului
3.Localizare geografica si infrastructura
4.Capital simbolic si cultural
a)Obiective turistice - farurile, Cimitirul Maritim, faleza orasului, plaja, bisericile, casa scriitorului Jean Bart, Palatul C.E.D, peisajul Deltei, cromatica specifica a caselor
b) Evenimente organizate in oras
c) Personalitati marcente ale localitatii
d) Legende legate de oras
5.Perceptiile publicului in momentul de fata
II.Obiectivele programului de comunicare
III. Audienta
IV. Strategia
V. Mesaje si identitate vizuala
VI. Tactici
VII. Calendarul- ordinea actiunilor
VIII. Bugetul
IX. Evaluarea


Extras din proiect Cum descarc?

I.CONTEXT. SITUATIE ACTUALA.
1. Evolutie istorica seminficativa a orasului
950- mentionat prima oara sub numele de "Selina"
1318- orasul devine port genovez
iulie 1469- un document de la aceasta data mentioneaza faptul ca " flota turceasca se afla la Soline", inaintea atacului impotriva Chiliei si Cetatii Albe. In perioada razboaielor ruso - turce, sec. XVIII - XIX, Sulina era cunoscuta ca o localitate cu numai 1000 - 1200 de locuitori.
1840- Conventia ruso - austriaca incheiata la Sankt Petersburg este primul document de legislatie internationala, care nominalizeaza Sulina ca port fluvio - maritim si pune bazele navigatiei libere pe Dunare.In 1843 numarul vaselor englezesti ce intrau pe Dunare prin Sulina era de numai 7, in 1849 numarul acestora crescand la 128.
Perioada de inflorire a orasului
1856- incepe perioada de inflorire si cea mai importanta din istoria Sulinei, cand in urma unei hotarari a tratatului de la Paris, se infiinteaza in oras Comisia Europeana a Dunarii(CED) compusa din reprezentantii Marii Britanii, Frantei, Austriei, Germaniei (Prusiei), Italiei (Sardinia), Rusiei si Turciei.
Astfel, Sulina devine port liber (PORTO FRANCO)si are o dezvoltare economica rapida, asigurata de statutul de neutralitate pe timp de pace si razboi, conferit de CED.
In Sulina acelor timpuri se dezvolta in mod natural, pentru prima oara, conceptul Europei Unite, manifestat prin spirit de toleranta si convietuire multietnica.
Situatia orasului in aceasta epoca:
La sfarsitul secolului XIX, la o populatie de 4889 locuitori, recensamantul indica: 2056 greci, 803 romani, 546 rusi, 444 armeni, 268 turci, 211 austro -ungari, 173 evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tatari, 22 muntenegreni, 21 sarbi, 17 polonezi, 11 francezi, 7 lipoveni, 6 danezi, 5 gagauzi, 4 indieni, 3 egipteni. In oras existau 1200 de case, 154 de pravalii, 3 mori, 70 mici intreprinderi, o uzina de apa (donatie a reginei Olandei), o uzina electrica, o linie telefonica de la Tulcea la Galati, un drum modern pe o lungime de 5 mile, doua spitale si un teatru de 300 de locuri. Intre cele doua razboaie mondiale, numarul populatiei orasului oscila intre 7.000 - 15.000,in functie de productia nationala de grau, care era transportata si depozitata la Sulina si care atragea o populatie eterogena din toata Europa. 
Procesul educational era asigurat prin 2 scoli grecesti, 2 romanesti, o scoala germana, una evreiasca, alte cateva scoli confesionale, un gimnaziu si o scoala profesionala de fete, un institut englez de marina. 
Credintele religioase se manifestau in cadrul a 4 biserici ortodoxe (dintre care 2 romanesti, una ruseasca si una armeana), un templu evreiesc, o biserica anglicana, o biserica catolica, una protestanta si 2 moschei.
In oras functionau un numar de 9 reprezentante consulare: consulatul austriac, viceconsulatele englez, german, italian, danez, olandez, grec, rus si turc, iar Belgia avea o agentie consulara. Pentru toate acestea exista un club diplomatic. Cele mai importante companii de shipping din Europa aveau birouri la Sulina: Lloyd Austria Society (Austria), Deutsch Levante Linie - D.L.L. (Germania), Egeo (Grecia), Johnston Line (Anglia), Florio et Rubatino (Italia), Westcott Linea (Belgia), Messagerie Maritime (Franta), Serviciul Maritim Roman.
Limbi folosite-documentele oficiale erau redactate in limbile franceza si engleza iar limba de comunicare era greaca. E xista o tipografie, in care au fost editate, de-a lungul timpului, in mai multe limbi, ziarele "Gazeta Sulinei", "Curierul Sulinei", "Delta Sulinei si "Analele Sulinei".
1939-inceputul razboiului conduce la desfiintarea Comisiei Europene a Dunarii (CED), pierderea neutralitatii atragand dupa sine retragerea reprezentantelor consulare din oras.
Sulina devine punct strategic militar, bombardat de aliati in 25 august 1944, moment in care peste 60 % din cladirile orasului au fost distruse. Dupa razboi, intra sub influenta sovietica, care incearca sa stearga orice urma a istoriei existentei de 83 de ani a Comisiei Europene a Dunarii.
1970-in aceasta perioada s-a investit foarte mult in oras insa, populatia, in loc sa creasca, a scazut dramatic.Santierul naval si fabrica de conserve din peste au fost nevoite sa importe muncitori din alte zone ale tarii.
2002- In anul 2000 existau in oras peste 1000 de someri. La recensamantul din anul 2002, s-a inregistrat o populatie de 4628 locuitori, constatandu-se o depopulare a orasului de circa 20 % in ultimii 12 ani, ca urmare a declinului accentuat al vietii socio-economice a orasului.
2.Incercari de reabilitare a orasului:
a) Initiativa lui Ion Caramitru - recuperarea patrimoniului cultural
In 2000, la initiativa lui Ion Caramitru, ministrul de atunci al Culturii, orasului Sulina i s-a acordat, printr-o ordonanta de urgenta, statutul de "zona de interes national pentru dezvoltarea turismului cultural". Ion Caramitru, initiatorul acestei legi, sustinea ca "acest oras care a cunoscut o dezvoltare fulminanta in numai cateva decenii datorita statutului sau de porto franco, s-a ruinat in timpul regimului comunist, iar acum riscam sa pierdem definitiv patrimoniul cultural pe care-l mai are, dar si o oportunitate facila de dezvoltare turistica". Ideea fostului minsitru Caramitru a fost salutata de istorici care inca mai considera ca exista sanse ca Sulina sa renasca din propria cenusa. Conform acestei legi, Ministerul Culturii si Primaria Sulina aveau obligatia sa inventarieze toate cladirile care au existat in perioada in care la Sulina a functionat Comisia Europeana a Dunarii, iar pe acelea pe care specialistii le considera valoroase sa le includa in patrimoniul cultural national. 
In acest sens, s-a realizat in anul 2001 un studiu finantat de PHARE- fonduri europene. Studiul a relevat ca "Sulina mai detine 41 de imobile cu certa valoare istorica si culturala care, dupa reabilitare, pot contribui la dezvoltarea turistica a orasului". Proiectul initiat avea in vedere reconstructia din fonduri bugetare a farului CED, a sediului Comisiei, dar si a altor imobile in care au trait personalitati precum Jean Bard sau George Georgescu, care urmau sa devina obiective turistice de inters national.
Rezultatele initiativei:
Cu toate acestea, in afara extinderii listei cladirilor de patrimoniul din oras de la 10 la 41, aproape nimic din recomandarile specialistilor nu s-a realizat. Mirela Dida, arhitectul sef al judetului Tulcea si membra a echipei de experti care a elaborat planul de reabilitare urbanistica a patrimoniului cultural al orasului Sulina a declarat ca "a existat un entuzism urias insuflat de ministrul Caramitru privind salvarea patrimoniului cultural al acestui oras care s-a confundat total cu portul, o localitate multietnica si multiculturala fara egal in tara noastra si nu numai", insa se pare ca acest lucru nu a fost suficient.
Singura reusita: refacerea "Farului Genovez" -Inainte de a fi finalizat respectivul studiu, Ministerul Culturii a transferat in patrimoniul sau "Farul genovez" din Sulina (cea mai veche cladire a orasului) si a alocat bani pentru reabilitarea lui. Farul genovez a fost refacut, conform planurilor gasite in arhive si functioneaza, de aprope un deceniu, ca muzeul al Comisiei Europene a Dunarii.
Achizita lui Robin Beker: Afland de acest proiect, un englez a dat un exemplu uluitor autoritatilor romane. Robin Beker, director pentru Europa al Consiliului Britanic, dupa ce s-a consultat cu Ion Caramitru si cu fostul primar al Sulinei, Victor Andrei, a cumparat unul din cele 41 de imobile cu valoare de patrimoniu din Sulina.Este vorba de "Casa Graciov" pe care a intentionat sa o renoveze si sa o 
transforme in casa de vacanta a familiei sale.
Explicatii si comentarii in urma esecului initiativei:
-Explicatia indirecta a fostului ministru Ion Caramitru, referitoare nu doar la acest proiect ci si la alte proiecte culturale propuse de el, a fost dificultatea de obtinere a fondurilor.
-Primarul Aurel Dimitriu sustine ca "proiectului lui Caramitru s-a dovedit a fi neviabil pentru ca foarte putine persoane care au cumparat cladirile de patrimoniu au investit in refacerea lor pentru a deveni baze turistice. Din acest motiv, orasul nu are locuri de cazare suficiente. Vara, cand populatia orasului se dubleaza cu turistii veniti in vacanta, avem mari dificultati sa-i cazam. Pentru a iesi din acest impas trebuie sa investim masiv in hoteluri, case de vacanta, pensiuni turistice. Am realizat un proiect de acest fel care este amplasat pe malul Marii Negre, dar investitia a fost blocata de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii care invoca distrugerea biodiversitatii despre care se spun ca ar fi protejata".
- Romulus stiuca, directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, il contrazice pe primarul Sulinei afirmand ca "primaria nu da doi bani pe patrimoniul imobiliar inestimabil pe care il mai are acest oras si incearca sa mute orasul pe plaja". 
- Si Consiliul Judetean Tulcea, care a sustinut initial proiectul lui Caramitru, pare sa-si fi schimbat prioritatile de investitii la Sulina. Victor Tarhon, presedintele CJ Tulcea, a declarat ca va investi 5 milioane de euro pentru dotari turistice pe plaja Sulina, care are statut de arie ecologica protejata.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sulina - Locul unde Diversitatea isi Atinge Limitele.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!