Antene pentru comunicații mobile

Cuprins proiect Cum descarc?

1. INTRODUCERE
Cap 1. CARACTERISTICILE ANTENELOR
1.1. Directivitatea
1.2. Castigul
1.3. Impedanta de intrare si rezistenta de radiatie
1.4. Inaltimea efectiva
1.5. Adaptarea antenelor
1.6. Banda de trecere
1.7. Suprafata efectiva (apertura)
1.8. Zgomotul antenelor
1.9. Factorul de antena
Cap 2. ANTENE PENTRU APLICATII CELULARE
2.1. Antene clasice
2.2. Comunicarea fara fir
2.3. Dificultati in comunicarea fara fir
2.4. Regula principala
2.5. Structura spatiala a zonelor Fresnel
2.6. Polarizarea
2.7. Problematica antenelor si rezolvari propuse
Cap 3. TEHNOLOGIA MULTI-ANTENA
3,1. Solutii de antena co-site
3.2. Solutii de antene
3.3. Cercetare
Cap 4. ANTENE FOLOSITE IN CADRUL STATIILOR DE BAZA
4.1. Antene omnidirectionale
4.2. Antene omnidirectionale cu montare laterala
4.3. Antene omnidirectionale cu castig
4.4. Antene directionale
4.5. Arii de antene cu radiatie longitudinala (End-fire)
4.6. Arii de antene cu radiatie transversala (Broadside)
4.7. Sisteme de antene
Cap 5. ANTENE INTELIGENTE PENTRU COMUNICATII MOBILE
5.1. Antena inteligenta
5.2. Tipuri de sisteme de antena inteligenta
5.3. Aplicatie in comunicatii mobile
Cap 6. PROIECTAREA ANTENEI MICROSTRIP MULTIBANDA PENTRU
COMUNICATII MOBILE WIRELESS
6.1. Antena microstrip multibanda pentru comunicatii mobile wireless
6.2. Dimensiuni, structura si ecuatii de proiectare
6.3. Tehnica "Feeding"
6.4. Rezultatul simularii
6.5. Aplicabilitate
Cap 7. TEHNOLOGIA MIMO
7.1. Descriere tehnologie
7.2. Sistem MIMO
7.3. Caracteristici
Cap 8. ANTENE MIMO SI ANTENE INTELIGENTE PENTRU SISTEME 3G SI 4G
FARA FIR
8.1. Tehnologie avansata de antena
8.2. Sisteme MIMO
8.3. Antena cu fascicul reconfigurabila
8.4. Antena activa (AAS)
8.5. Antene pentru MIMO
8.6. Antene cu raza multipla fixa
8.7. Cazuri de antene cu fascicul reconfigurabil in retelele 3G
8.8. Tablouri (matrice) de antene active
8.9. O analiza a configuratiilor antenei pentru 4 x 2 si 4 x 4 MIMO
Cap 9. SISTEME AVANSATE DE ANTENE PENTRU TEHNOLOGIA 5G
9.1. Ce promisiuni sunt pentru 5G si cum ne vor ajunge antenele acolo
9.2. Antene active
9.3. Multime de Antene matrice cu mai multe elemente
9.4. MU-MIMO versus SU-MIMO
9.5. Cum mMIMO si mmWave provoaca trecerea de la RRH la antena integrate
Cap 10. CONCEPTE DE VIITOR. COMUNICATII MOBILE 6G
10.1. Viziune 6G
10.2. Radio holografic
10.3. Comunicari Terahertz
10.4. Suprafata inteligenta mare
10.5. Comparatie cu tehnologiile traditionale
10.6. Comunicare bazata pe momentul unghiular orbital
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE


Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Istoria radiocomunicatiilor se caracterizeaza prin inventarea aproape simultana a
emitatoarelor si receptoarelor si a instalatiilor de antene corespunzatoare. Bazandu-se pe
experientele lui Michael Faraday, James Clerk Maxwell a formulat modelul matematic al
electromagnetismului in lucrarea "A Treatise on Electricity and Magnetism" aparuta in anul
1873. El a aratat ca si lumina este o unda electromagnetica (EM) si ca toate undele EM se
propaga prin spatiu cu aceeasi viteza, care depinde de proprietatile dielectrice si magnetice ale
mediului.
In anul 1886 Heinrich Rudolph Hertz a confirmat, pe cale experimentala, legile lui
Maxwell. Hertz a folosit trei tipuri de radiatoare ca dispositive de transformare a energiei
curentilor de inalta frecventa in energia undelor electromagnetice. La inceput Hertz a folosit
dipolul simetric elementar electric. Acesta se compune din doua tije groase sau doua sfere
metalice legate la secundarul unei bobine de inductie. La aparitia unei scantei intre sfere (tije),
in dipol au loc oscilatii amortizate. Dipolul lui Hertz a fost primul generator de oscilatii
amortizate din lume. Prima antena de receptie de tip cadru a fost dipolul elementar magnetic,
numit rezonatorul lui Hertz. Acesta a fost o antena formata dintr-o spira cu distributia
uniforma a curentului. Mai tarziu Hertz a construit o antena de emisie-receptie cu reflector.
Reflectoarele folosite au fost parabolice si cilindrice si au fost realizate din foi metalice. De-a
lungul axei focale au fost fixati dipoli simetrici electrici.
Odata cu inventarea radioului, a fost folosita si antena, ca parte componenta a
emitatorului si receptorului radio. Inca de la inceputul secolului al XX-lea, antena este
considerata o constructie independenta a instalatiilor de emisie si receptie.
A doua etapa a dezvoltarii radiocomunicatiilor si a tehnicii antenelor poate fi caracterizata prin
trecerea de la undele foarte scurte (66 cm si mai scurte), folosite in experientele lui Hertz la
undele medii si lungi. Avand la baza rezonatorul lui Hertz se realizeaza in tehnica antenelor de
receptie - antenele directive tip cadru. In anul 1895 Alexander Popov a utilizat ca antena
conductorul vertical si cel inclinat, puse la pamant. Acestea au fost primele antene
nesimetrice utilizate in practica. Din punct de vedere teoretic antenele nesimetr ice au fost
studiate in anul 1901 de catre omul de stiinta german M. Abraham Guilermo Marconi
(parintele radioului) a reusit sa transmita semnale la distante foarte mari. In 1901 el a realizat
prima transmisie transatlantica din Poldhu (Cornwall- England) pana in Newfoundland,
Canada. In cea de-a treia etapa, incepand cu perioada anilor 1924-1927, tehnica antenelor se
imbogateste cu o serie de antene de tipuri noi, sub forma de antene directive de unde scurte.
Dipolul lui Hertz este inlocuit cu o antena simetrica, formata, dintr-un conductor cu lungimea
egala cu jumatatea lungimii de unda. Aceasta antena, numita dipol simetric in -  / 2 , se
foloseste separat sau ca element component al unor antene complexe. La inceputul deceniului
al IV-lea apar antena in V si cea rombica. Aceste antene functioneaza atat cu un de stationare
cat si cu unde progresive. In cel de-al IV-lea deceniu al secolului XX, in domeniul
radiocomunicatiilor s-a revenit la utilizarea undelor foarte scurte, insa la un nivel stiintific si
tehnic mai ridicat decat pe timpul cand se efectuau primele experiente cu aceste unde.
Utilizarea undelor foarte scurte in radiocomunicatii a marcat aparitia de noi tipuri de antene,
mult diferite de cele utilizate in gama undelor lungi, medii si scurte. Proiectarea acestor antene
necesita calcule mult mai complicate iar realizarea lor necesita o tehnologie si o executie
tehnica mult mai pretentioase.
Aceasta este cea de-a patra etapa in dezvoltarea teoriei si tehnicii antenelor. Trebuie
remarcat ca, dezvoltarea teoriei si tehnicii antenelor este strans legata de dezvoltarea
tehnologica a societatii. Fara o industrie bine dezvoltata nu ar fi posibila realiza rea unor
antene avand diametrul reflectorului de peste 500 de metri, folosite in radioastronomie.
Astfel se explica si faptul ca teoria si tehnica antenelor au capatat o larga dezvoltare
mai ales in tarile avansate din punct de vedere industrial.
In etapa actuala rezultate importante s-au obtinut in domeniul tehnicii antenelor utilizate
la noile sisteme de telecomunicatii terestre si spatiale, nave si navete spatiale si la statiile
automate interplanetare. Realizarea unor antene, care sa intre in compunerea instalatiilor
satelitilor artificiali, sa permita instalarea acestora pe rachete purtatoare si dupa desprinderea
lor sa asigure legatura cu centrele de comanda de pe Pamant, a constituit o mare realizare a
savantilor si cercetatorilor, care lucreaza in acest domeniu.
Transmiterea fotografiei reversului Lunii de catre o statie automata interplanetara in
octombrie 1959, transmiterea in anii urmatori a unor imagini de pe planetele Marte, Mercur si
Venus si a unor rezultate ale masuratorilor efectuate in atmosfera si la suprafata acestor planete,
au necesitat si instalasii de antene speciale. Faptul ca receptionarea imaginilor si a datelor
transmise a fost facuta in foarte bune conditii a demonstrat inaltul nivel atins de stiinta si
tehnica in acest domeniu.
O dezvoltare deosebita au capatat in ultimul timp si antenele de unde metrice si
decimetrice utilizate in radiorelee la vizibilitate directa, radiorelee troposferice, radiodirijare,
radiolocatie, radioastronomie etc.
Retelele de antene au un rol deosebit de important deoarece cu ele se poate realiza
balansarea fascicolului undelor radio fara miscarea antenei. Ca un exemplu putem da panoul
(reteaua) sistemului de dirijare Patriot ce contine 10.000 de antene comandate in faza montate
pe o matrice de 100 x 100 de antene primare.
In Romania, in 1914, a fost instalat un post de emisie-receptie, care a stabilit legatura cu
Parisul, folosind o antena de 75 m. In anul 1915 Vasilescu Karpen instaleaza antena unui post
de 40 kW pe doi piloni de cate 80 m. In anul 1916 se instaleaza o antena sustinuta de opt piloni
de cate 100 m inaltime pentru un emitator de 150 kw etc.
Antenele sunt componente de baza ale oricarui circuit electric, deoarece asigura legaturi
de interconectare intre emitator si spatiu liber sau intre spatiul liber si receptor.
O antena este un dispozitiv electric ce transforma curentii electrici variabili in unde
radio si invers. Aceasta este utilizata de obicei ca emitator, sau receptor radio. In transmisie,
un emitator radio furnizeaza un curent electric variabil cu o frecventa din domeniul radio la
bornele antenei, iar antena radiaza energia curentului electric sub forma de unde
electromagnetice (unde radio). La receptie, antena capteaza o parte din energia unei unde
electromagnetice, pentru a produce o mica tensiune la terminalele sale. Aceasta se aplica unui
receptor, pentru a fi amplificata. Antenele sunt utilizate la emisia si receptia undelor
electromagnetice sau a directiei undelor receptionate, fiind componente esentiale ale tuturor
echipamentelor care utilizeaza unde radio. Ele sunt folosite in sisteme cum ar fi
radiodifuziune, televiziune, comunicatii radio bi- si multidirectionale, radar, telefonie
mobila, comunicatii prin satelit, telecomanda radio, microfon fara fir, dispozitive Bluetooth,
retele wireless pentru calculatoare etc. De obicei, o antena consta intr-un aranjament de
conductori metalici, conectati electric (de multe ori printr-o linie de transmisie) la receptor sau
emitator. Un curent variabil prin antena va crea un camp magnetic variabil in jurul elementelor
antenei, in timp ce sarcina electrica din aceasta, de asemenea variabila, creeaza un camp electric
variabil de-a lungul elementelor. Aceste campuri variabile in timp radiaza departe de antena,
in spatiu sub forma unei unde electromagnetice formate dintr-un ansamblu de campuri electrice
si magnetice variabile, transversale. In schimb, in timpul receptiei, campurile electrice si
magnetice ale unei unde radio exercita forte asupra electronilor din elementele antenei,
facandu-i sa se miste intr-un sens si invers, creand curenti oscilanti in antena. Antenele pot
contine, de asemenea, elemente, sau suprafete reflectoare, sau directoare, care nu sunt conectate
la emitator sau receptor, cum ar fi elementele pasive, reflectoarele parabolice sau horn, care se
utilizeaza pentru directionarea undelor radio, intr-un fascicul sau orice alt model de radiatie.
Antenele pot fi proiectate pentru a transmite sau a receptiona undele radio in toate directiile in
mod egal (antene omnidirectionale), sau pentru a le emite intr-un fascicul pe o anumita directie,
si a le receptiona doar pe o anumita directie (antene directionale).
In limbajul de zi cu zi,cuvantul antena se poate referi in general la un intreg ansamblu,
incluzand structura suportului, anexele (atunci cand exista), alaturi de elementele functionate.
Mai ales la frecvente de microunde, o antena de receptie poate include nu numai antena
electrica propriu-zisa, ci si un preamplificator, sau un mixer integrat.


Fisiere în arhivă (1):

  • Antene pentru comunicatii mobile.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1)https://www.memoireonline.com/08/08/1453/study-of-smart-antennas-on-mobilecommunications.
html
2)https://www.slideshare.net/Yasoobraza/smart-antenna-for-mobile-communication-
78073728
3)http://www.scrigroup.com/calculatoare/retele-calculatoare/TEHNOLOGIAMIMO15553.
php
4) https://www.electronica-azi.ro/2017/09/04/antene-pentru-aplicatii-celulare/
5) https://eandt.theiet.org/content/articles/2018/03/massive-mimo-network-technology-couldmean-
unlimited-mobile-data-capacity-research-suggests/
6) https://eandt.theiet.org/content/articles/2020/01/6g-and-the-reinvention-of-mobile/
7) https://www.nature.com/articles/s41928-019-0355-6
8)http://www.mobile.ecei.tohoku.ac.jp/COE/workshop_2016_02/workshop_slides/Prof.%20
Higuchi.pdf
9) https://5g.co.uk/guides/what-is-massive-mimo-technology/
10) https://www.rcrwireless.com/20180912/5g/5g-nr-massive-mimo-and-beamforming-whatdoes-
it-mean-and-how-can-i-measure-it-in-the-field
11) http://techgenix.com/mu-mimo-vs-su-mimo-wi-fi/
12) https://iptel.com.au/blog-widget/the-difference-between-su-mimo-and-mu-mimo
13)https://www.qualcomm.com/news/onq/2019/06/20/how-5g-massive-mimo-transformsyour-
mobile-experiences
14) https://ro.wikipedia.org/wiki/Anten%C4%83_(radio)#Galerii_de_antene
15)https://www.academia.edu/1441465/Planar_Antennas_for_Wireless_Communications_Bo
ok_Review_
16) https://www.elprocus.com/different-types-of-antennas-with-properties-and-thier-working/
17)http://www.phys.unisofia.bg/~dankov/P%20Dankov_Lecture%20materials/Antennas%20
for%20wireless%20communications/materials%20to%20the%20course/Other%20materials/I
nTech-Microstrip_antennas_for_mobile_wireless_communication_systems.pdf
18) https://www.iasj.net/iasj?func=fulltext&aId=129865
19)https://www.ijser.org/researchpaper/Rectangular-Microstrip-Patch-Antenna-for-
Wireless.pdf
20) http://ijettjournal.org/2016/volume-37/number-1/IJETT-V37P208.pdf
21) https://www.hindawi.com/journals/ijap/2016/2975425/
22) https://www.ijrte.org/wp-content/uploads/papers/v7i5s4/E10310275S419.pdf
23) https://arxiv.org/pdf/1804.05971.pdf
24) https://blog.commscopetraining.com/the-concept-of-cellular-base-station-antennas/
25) https://www.accessengineeringlibrary.com/content/book/9780071612883
26)https://www.5gamericas.org/wp-content/uploads/2019/08/5G-Americas_Advanced-
Antenna-Systems-for-5G-White-Paper.pdf
27) https://www.gsma.com/spectrum/wp-content/uploads/2012/03/mimo
28)https://www.ngmn.org/wp-content/uploads/NGMN-N-P-MATE-PMATE_
COMP_ANTENNA_SOLUTION_D2_01.pdf
29) https://turbofuture.com/industrial/Multiband-Antennas-versus-Multibeam-Antennas
30)https://www.eucap2019.org/conference/short-courses-and-workshops-list-1/multibeamantennas-
and-beamforming-networks
31) http://ejlwireless.com/news/tag/mm-ars-market/
32) https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/21681724.2019.1600731?needAccess=true
33) https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/antenna-system
34) https://liu.diva-portal.org/smash/get/diva2:1235976/FULLTEXT01.pdf
35) https://www.radartutorial.eu/06.antennas/Parametrii%20antenelor.ro.html
36) https://www.researchgate.net/publication/318494770_PARAMETRII_ANTENELOR
37) http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/Curs_CEM/Cap_2/CmpUndeEMAntene.pdf
38) https://en.wikipedia.org/wiki/Antenna_factor


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 6€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!