1. INTRODUCERE Cap 1. CARACTERISTICILE ANTENELOR 1.1. Directivitatea 1.2. Castigul 1.3. Impedanta de intrare si rezistenta de radiatie 1.4. Inaltimea efectiva 1.5. Adaptarea antenelor 1.6. Banda de trecere 1.7. Suprafata efectiva (apertura) 1.8. Zgomotul antenelor 1.9. Factorul de antena Cap 2. ANTENE PENTRU APLICATII CELULARE 2.1. Antene clasice 2.2. Comunicarea fara fir 2.3. Dificultati in comunicarea fara fir 2.4. Regula principala 2.5. Structura spatiala a zonelor Fresnel 2.6. Polarizarea 2.7. Problematica antenelor si rezolvari propuse Cap 3. TEHNOLOGIA MULTI-ANTENA 3,1. Solutii de antena co-site 3.2. Solutii de antene 3.3. Cercetare Cap 4. ANTENE FOLOSITE IN CADRUL STATIILOR DE BAZA 4.1. Antene omnidirectionale 4.2. Antene omnidirectionale cu montare laterala 4.3. Antene omnidirectionale cu castig 4.4. Antene directionale 4.5. Arii de antene cu radiatie longitudinala (End-fire) 4.6. Arii de antene cu radiatie transversala (Broadside) 4.7. Sisteme de antene Cap 5. ANTENE INTELIGENTE PENTRU COMUNICATII MOBILE 5.1. Antena inteligenta 5.2. Tipuri de sisteme de antena inteligenta 5.3. Aplicatie in comunicatii mobile Cap 6. PROIECTAREA ANTENEI MICROSTRIP MULTIBANDA PENTRU COMUNICATII MOBILE WIRELESS 6.1. Antena microstrip multibanda pentru comunicatii mobile wireless 6.2. Dimensiuni, structura si ecuatii de proiectare 6.3. Tehnica "Feeding" 6.4. Rezultatul simularii 6.5. Aplicabilitate Cap 7. TEHNOLOGIA MIMO 7.1. Descriere tehnologie 7.2. Sistem MIMO 7.3. Caracteristici Cap 8. ANTENE MIMO SI ANTENE INTELIGENTE PENTRU SISTEME 3G SI 4G FARA FIR 8.1. Tehnologie avansata de antena 8.2. Sisteme MIMO 8.3. Antena cu fascicul reconfigurabila 8.4. Antena activa (AAS) 8.5. Antene pentru MIMO 8.6. Antene cu raza multipla fixa 8.7. Cazuri de antene cu fascicul reconfigurabil in retelele 3G 8.8. Tablouri (matrice) de antene active 8.9. O analiza a configuratiilor antenei pentru 4 x 2 si 4 x 4 MIMO Cap 9. SISTEME AVANSATE DE ANTENE PENTRU TEHNOLOGIA 5G 9.1. Ce promisiuni sunt pentru 5G si cum ne vor ajunge antenele acolo 9.2. Antene active 9.3. Multime de Antene matrice cu mai multe elemente 9.4. MU-MIMO versus SU-MIMO 9.5. Cum mMIMO si mmWave provoaca trecerea de la RRH la antena integrate Cap 10. CONCEPTE DE VIITOR. COMUNICATII MOBILE 6G 10.1. Viziune 6G 10.2. Radio holografic 10.3. Comunicari Terahertz 10.4. Suprafata inteligenta mare 10.5. Comparatie cu tehnologiile traditionale 10.6. Comunicare bazata pe momentul unghiular orbital CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Istoria radiocomunicatiilor se caracterizeaza prin inventarea aproape simultana a emitatoarelor si receptoarelor si a instalatiilor de antene corespunzatoare. Bazandu-se pe experientele lui Michael Faraday, James Clerk Maxwell a formulat modelul matematic al electromagnetismului in lucrarea "A Treatise on Electricity and Magnetism" aparuta in anul 1873. El a aratat ca si lumina este o unda electromagnetica (EM) si ca toate undele EM se propaga prin spatiu cu aceeasi viteza, care depinde de proprietatile dielectrice si magnetice ale mediului. In anul 1886 Heinrich Rudolph Hertz a confirmat, pe cale experimentala, legile lui Maxwell. Hertz a folosit trei tipuri de radiatoare ca dispositive de transformare a energiei curentilor de inalta frecventa in energia undelor electromagnetice. La inceput Hertz a folosit dipolul simetric elementar electric. Acesta se compune din doua tije groase sau doua sfere metalice legate la secundarul unei bobine de inductie. La aparitia unei scantei intre sfere (tije), in dipol au loc oscilatii amortizate. Dipolul lui Hertz a fost primul generator de oscilatii amortizate din lume. Prima antena de receptie de tip cadru a fost dipolul elementar magnetic, numit rezonatorul lui Hertz. Acesta a fost o antena formata dintr-o spira cu distributia uniforma a curentului. Mai tarziu Hertz a construit o antena de emisie-receptie cu reflector. Reflectoarele folosite au fost parabolice si cilindrice si au fost realizate din foi metalice. De-a lungul axei focale au fost fixati dipoli simetrici electrici. Odata cu inventarea radioului, a fost folosita si antena, ca parte componenta a emitatorului si receptorului radio. Inca de la inceputul secolului al XX-lea, antena este considerata o constructie independenta a instalatiilor de emisie si receptie. A doua etapa a dezvoltarii radiocomunicatiilor si a tehnicii antenelor poate fi caracterizata prin trecerea de la undele foarte scurte (66 cm si mai scurte), folosite in experientele lui Hertz la undele medii si lungi. Avand la baza rezonatorul lui Hertz se realizeaza in tehnica antenelor de receptie - antenele directive tip cadru. In anul 1895 Alexander Popov a utilizat ca antena conductorul vertical si cel inclinat, puse la pamant. Acestea au fost primele antene nesimetrice utilizate in practica. Din punct de vedere teoretic antenele nesimetr ice au fost studiate in anul 1901 de catre omul de stiinta german M. Abraham Guilermo Marconi (parintele radioului) a reusit sa transmita semnale la distante foarte mari. In 1901 el a realizat prima transmisie transatlantica din Poldhu (Cornwall- England) pana in Newfoundland, Canada. In cea de-a treia etapa, incepand cu perioada anilor 1924-1927, tehnica antenelor se imbogateste cu o serie de antene de tipuri noi, sub forma de antene directive de unde scurte. Dipolul lui Hertz este inlocuit cu o antena simetrica, formata, dintr-un conductor cu lungimea egala cu jumatatea lungimii de unda. Aceasta antena, numita dipol simetric in - / 2 , se foloseste separat sau ca element component al unor antene complexe. La inceputul deceniului al IV-lea apar antena in V si cea rombica. Aceste antene functioneaza atat cu un de stationare cat si cu unde progresive. In cel de-al IV-lea deceniu al secolului XX, in domeniul radiocomunicatiilor s-a revenit la utilizarea undelor foarte scurte, insa la un nivel stiintific si tehnic mai ridicat decat pe timpul cand se efectuau primele experiente cu aceste unde. Utilizarea undelor foarte scurte in radiocomunicatii a marcat aparitia de noi tipuri de antene, mult diferite de cele utilizate in gama undelor lungi, medii si scurte. Proiectarea acestor antene necesita calcule mult mai complicate iar realizarea lor necesita o tehnologie si o executie tehnica mult mai pretentioase. Aceasta este cea de-a patra etapa in dezvoltarea teoriei si tehnicii antenelor. Trebuie remarcat ca, dezvoltarea teoriei si tehnicii antenelor este strans legata de dezvoltarea tehnologica a societatii. Fara o industrie bine dezvoltata nu ar fi posibila realiza rea unor antene avand diametrul reflectorului de peste 500 de metri, folosite in radioastronomie. Astfel se explica si faptul ca teoria si tehnica antenelor au capatat o larga dezvoltare mai ales in tarile avansate din punct de vedere industrial. In etapa actuala rezultate importante s-au obtinut in domeniul tehnicii antenelor utilizate la noile sisteme de telecomunicatii terestre si spatiale, nave si navete spatiale si la statiile automate interplanetare. Realizarea unor antene, care sa intre in compunerea instalatiilor satelitilor artificiali, sa permita instalarea acestora pe rachete purtatoare si dupa desprinderea lor sa asigure legatura cu centrele de comanda de pe Pamant, a constituit o mare realizare a savantilor si cercetatorilor, care lucreaza in acest domeniu. Transmiterea fotografiei reversului Lunii de catre o statie automata interplanetara in octombrie 1959, transmiterea in anii urmatori a unor imagini de pe planetele Marte, Mercur si Venus si a unor rezultate ale masuratorilor efectuate in atmosfera si la suprafata acestor planete, au necesitat si instalasii de antene speciale. Faptul ca receptionarea imaginilor si a datelor transmise a fost facuta in foarte bune conditii a demonstrat inaltul nivel atins de stiinta si tehnica in acest domeniu. O dezvoltare deosebita au capatat in ultimul timp si antenele de unde metrice si decimetrice utilizate in radiorelee la vizibilitate directa, radiorelee troposferice, radiodirijare, radiolocatie, radioastronomie etc. Retelele de antene au un rol deosebit de important deoarece cu ele se poate realiza balansarea fascicolului undelor radio fara miscarea antenei. Ca un exemplu putem da panoul (reteaua) sistemului de dirijare Patriot ce contine 10.000 de antene comandate in faza montate pe o matrice de 100 x 100 de antene primare. In Romania, in 1914, a fost instalat un post de emisie-receptie, care a stabilit legatura cu Parisul, folosind o antena de 75 m. In anul 1915 Vasilescu Karpen instaleaza antena unui post de 40 kW pe doi piloni de cate 80 m. In anul 1916 se instaleaza o antena sustinuta de opt piloni de cate 100 m inaltime pentru un emitator de 150 kw etc. Antenele sunt componente de baza ale oricarui circuit electric, deoarece asigura legaturi de interconectare intre emitator si spatiu liber sau intre spatiul liber si receptor. O antena este un dispozitiv electric ce transforma curentii electrici variabili in unde radio si invers. Aceasta este utilizata de obicei ca emitator, sau receptor radio. In transmisie, un emitator radio furnizeaza un curent electric variabil cu o frecventa din domeniul radio la bornele antenei, iar antena radiaza energia curentului electric sub forma de unde electromagnetice (unde radio). La receptie, antena capteaza o parte din energia unei unde electromagnetice, pentru a produce o mica tensiune la terminalele sale. Aceasta se aplica unui receptor, pentru a fi amplificata. Antenele sunt utilizate la emisia si receptia undelor electromagnetice sau a directiei undelor receptionate, fiind componente esentiale ale tuturor echipamentelor care utilizeaza unde radio. Ele sunt folosite in sisteme cum ar fi radiodifuziune, televiziune, comunicatii radio bi- si multidirectionale, radar, telefonie mobila, comunicatii prin satelit, telecomanda radio, microfon fara fir, dispozitive Bluetooth, retele wireless pentru calculatoare etc. De obicei, o antena consta intr-un aranjament de conductori metalici, conectati electric (de multe ori printr-o linie de transmisie) la receptor sau emitator. Un curent variabil prin antena va crea un camp magnetic variabil in jurul elementelor antenei, in timp ce sarcina electrica din aceasta, de asemenea variabila, creeaza un camp electric variabil de-a lungul elementelor. Aceste campuri variabile in timp radiaza departe de antena, in spatiu sub forma unei unde electromagnetice formate dintr-un ansamblu de campuri electrice si magnetice variabile, transversale. In schimb, in timpul receptiei, campurile electrice si magnetice ale unei unde radio exercita forte asupra electronilor din elementele antenei, facandu-i sa se miste intr-un sens si invers, creand curenti oscilanti in antena. Antenele pot contine, de asemenea, elemente, sau suprafete reflectoare, sau directoare, care nu sunt conectate la emitator sau receptor, cum ar fi elementele pasive, reflectoarele parabolice sau horn, care se utilizeaza pentru directionarea undelor radio, intr-un fascicul sau orice alt model de radiatie. Antenele pot fi proiectate pentru a transmite sau a receptiona undele radio in toate directiile in mod egal (antene omnidirectionale), sau pentru a le emite intr-un fascicul pe o anumita directie, si a le receptiona doar pe o anumita directie (antene directionale). In limbajul de zi cu zi,cuvantul antena se poate referi in general la un intreg ansamblu, incluzand structura suportului, anexele (atunci cand exista), alaturi de elementele functionate. Mai ales la frecvente de microunde, o antena de receptie poate include nu numai antena electrica propriu-zisa, ci si un preamplificator, sau un mixer integrat.
1)https://www.memoireonline.com/08/08/1453/study-of-smart-antennas-on-mobilecommunications. html 2)https://www.slideshare.net/Yasoobraza/smart-antenna-for-mobile-communication- 78073728 3)http://www.scrigroup.com/calculatoare/retele-calculatoare/TEHNOLOGIAMIMO15553. php 4) https://www.electronica-azi.ro/2017/09/04/antene-pentru-aplicatii-celulare/ 5) https://eandt.theiet.org/content/articles/2018/03/massive-mimo-network-technology-couldmean- unlimited-mobile-data-capacity-research-suggests/ 6) https://eandt.theiet.org/content/articles/2020/01/6g-and-the-reinvention-of-mobile/ 7) https://www.nature.com/articles/s41928-019-0355-6 8)http://www.mobile.ecei.tohoku.ac.jp/COE/workshop_2016_02/workshop_slides/Prof.%20 Higuchi.pdf 9) https://5g.co.uk/guides/what-is-massive-mimo-technology/ 10) https://www.rcrwireless.com/20180912/5g/5g-nr-massive-mimo-and-beamforming-whatdoes- it-mean-and-how-can-i-measure-it-in-the-field 11) http://techgenix.com/mu-mimo-vs-su-mimo-wi-fi/ 12) https://iptel.com.au/blog-widget/the-difference-between-su-mimo-and-mu-mimo 13)https://www.qualcomm.com/news/onq/2019/06/20/how-5g-massive-mimo-transformsyour- mobile-experiences 14) https://ro.wikipedia.org/wiki/Anten%C4%83_(radio)#Galerii_de_antene 15)https://www.academia.edu/1441465/Planar_Antennas_for_Wireless_Communications_Bo ok_Review_ 16) https://www.elprocus.com/different-types-of-antennas-with-properties-and-thier-working/ 17)http://www.phys.unisofia.bg/~dankov/P%20Dankov_Lecture%20materials/Antennas%20 for%20wireless%20communications/materials%20to%20the%20course/Other%20materials/I nTech-Microstrip_antennas_for_mobile_wireless_communication_systems.pdf 18) https://www.iasj.net/iasj?func=fulltext&aId=129865 19)https://www.ijser.org/researchpaper/Rectangular-Microstrip-Patch-Antenna-for- Wireless.pdf 20) http://ijettjournal.org/2016/volume-37/number-1/IJETT-V37P208.pdf 21) https://www.hindawi.com/journals/ijap/2016/2975425/ 22) https://www.ijrte.org/wp-content/uploads/papers/v7i5s4/E10310275S419.pdf 23) https://arxiv.org/pdf/1804.05971.pdf 24) https://blog.commscopetraining.com/the-concept-of-cellular-base-station-antennas/ 25) https://www.accessengineeringlibrary.com/content/book/9780071612883 26)https://www.5gamericas.org/wp-content/uploads/2019/08/5G-Americas_Advanced- Antenna-Systems-for-5G-White-Paper.pdf 27) https://www.gsma.com/spectrum/wp-content/uploads/2012/03/mimo 28)https://www.ngmn.org/wp-content/uploads/NGMN-N-P-MATE-PMATE_ COMP_ANTENNA_SOLUTION_D2_01.pdf 29) https://turbofuture.com/industrial/Multiband-Antennas-versus-Multibeam-Antennas 30)https://www.eucap2019.org/conference/short-courses-and-workshops-list-1/multibeamantennas- and-beamforming-networks 31) http://ejlwireless.com/news/tag/mm-ars-market/ 32) https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/21681724.2019.1600731?needAccess=true 33) https://www.sciencedirect.com/topics/computer-science/antenna-system 34) https://liu.diva-portal.org/smash/get/diva2:1235976/FULLTEXT01.pdf 35) https://www.radartutorial.eu/06.antennas/Parametrii%20antenelor.ro.html 36) https://www.researchgate.net/publication/318494770_PARAMETRII_ANTENELOR 37) http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/Curs_CEM/Cap_2/CmpUndeEMAntene.pdf 38) https://en.wikipedia.org/wiki/Antenna_factor
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
