ABS-ul Autovehiculelor

ABS-Antilock Braking System

1.Ce reprezinta un sistem de securitate activa?

Automobilele moderne sunt echipate cu sisteme de frânare performante şi fiabile, capabile să atingă excelente valori de frânare chiar şi la viteze ridicate. Totuşi, chiar şi cele mai sofisticate sisteme de frânare nu sunt în măsură să evite reacţiile necontrolate şi o frânare excesivă din partea conducătorului maşinii, confruntat cu condiţii de circulaţie critice sau cu o situaţie neaşteptată.

Specialiştii au estimat că 10 % dintre accidentele de pe drumurile publice au fost produse datorită faptului că vehiculele devin necontrolabile si derapează ca urmare a blocării roţilor.

Sistemul anti-blocaj (ABS) permite remedierea acestei probleme. Vehiculele echipate cu acest dispozitiv îşi conservă maniabilitatea si stabilitatea direcţională, chiar şi în cazul frânarii violente. Sistemul ABS contribuie într-o masură importantă la siguranţa rutieră.

2.Ce rol indeplineste sistemul de franare?

- Sa incetineasca

- Sa opreasca

- Sa mentina oprirea

3.Din ce este alcatuit un sistem de franare conventional?

Funcţionarea echipamentului de frânare pe un autovehicul este repartizată în două dispozitive :

- dispozitivul de frânare principal;

- dispozitivul de frânare de securitate.

Aceste doua dispozitive sunt completate de un sistem de franare in stationare.

Alcatuire:

Fig.1 Elementele componente sistemului de franare

1- Pedala de frana -transmite forta de apasare a soferului catre cilindrul principal.

2- Servofrana cu depresiune -utilizează o sursa de energie exterioara (depresiunea din admisie) pentru a mari forta de apasare a conducatorului.

3- Pompa centrala tip tandem:-genereaza şi distribuie franei lichidul atunci când conducatorul apasa pedala de frana.

4- Rezervorul de lichid de frana -stochează lichidul de frana.

5- Frana cu disc (faţa)- transforma energia cinetică în energie calorica.

6- Repartitorul fortei de franare -Evita blocarea rotilor spate modificand presiunea din cilindrii receptori.

7- Frana cu tambur (spate) -transforma energia cinetica în energie calorica.

8- Conductele si lichidul de frana - transmit presiunea (forta) din cilindrul principal în cilindrii receptori.

4.Care este principiul de functionare al acestui sistem?

Principiul de baza este crearea unei forte care se opune avansarii vehiculului, tinând cont de 3 factori:

- Factorul mecanic- oprirea rotilor este obţinută prin frecarea unui element fix al şasiului de un element solidar cu roata în mişcare de rotaţie. Aceasta va duce la degajare de căldură.

Frânarea transformă energia cinetică în energie calorică.

- Factorul fiziologic-timpul de reacţie : este timpul care se scurge între perceperea obstacolului si începutul efectiv de frânare. Acest timp, variabil după fiecare individ şi după starea lui generala, este în medie de 0,75 s.

-distanţa de oprire: este distanţa parcursă în timpul de reacţie, plus distanţa de frânare.

- Factorul fizic- dacă roata este oprită foarte brutal, ea se blochează şi alunecă fără să se învârtă, vehiculul continuând să înainteze : roata nu mai are aderenţă.

4.1 Ce este forta de aderenta?

Forţa de aderenţă Fa se opune deplasării unui corp în raport cu suprafaţa pe care este aşezat în repaus.Aceasta depinde de:

- forţa verticală produsă de greutatea corpului-Fz;

- coeficientul de aderenţă -µ.

Dacă Fz - Fa : Corpul rămâne imobil.

Dacă Fz - Fa : Corpul va aluneca.

Coeficientul de aderenţă depinde de :

- natura materialelor,

- starea suprafeţelor,

- ungerea dintre suprafeţe.

Alunecarea si forţa de aderenţă sunt strâns legate, deci pentru a obţine cea mai bună forţă de aderenţă între anvelopă si şosea este necesar să se atingă o anumită valoare de alunecare. Această alunecare provoacă o uzură a anvelopelor.De asemenea, dacă se priveşte vehiculul în totalitate, blocajul roţilor din faţă provoacă o pierdere a « dirijabilităţii » vehiculului, iar blocajul roţilor spate produce o pierdere a stabilităţii acestui vehicul (risc de „tête à queue” – de răsucire).

Dacă automobilul dotat cu ABS se află în curbă şi se produce o frânare de urgenţă, vehiculul rămâne pe traiectoria impusă de conducător în 85% din situaţii. În absenţa ABS-ului numai 38% din vehicule rămân pe traiectoria impusă.